18.000 de studenți aleg să părăsească Ungaria. Ce orașe din România au ales

Un număr record de 18.000 de tineri maghiari au ales să urmeze cursuri universitare în afara Ungariei în anul universitar 2024-2025, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din nouă tineri maghiari preferă să studieze în străinătate, conform unui studiu realizat de Academia Engame. România, în special Cluj-Napoca și Transilvania, a devenit una dintre destinațiile preferate, alături de Austria, în special după Brexit și pandemia de COVID-19.

Fenomenul migrației educaționale a tinerilor maghiari către străinătate a fost analizat de sociologul Andrea Szabó într-o emisiune difuzată de InfoRádió, citat de publicația maghiară Infostart.hu. Expertul atrage atenția asupra impactului pe termen lung al acestei tendințe asupra societății maghiare și asupra riscului ca mulți dintre acești tineri să nu se mai întoarcă în țara natală după finalizarea studiilor.

Lipsa statisticilor complete și „dispariția de pe radar”

Andrea Szabó a subliniat dificultatea evaluării precise a fenomenului din cauza lipsei statisticilor complete: „De fapt, sunt foarte puține statistici disponibile cu privire la câți tineri ungari studiază în străinătate și, deși există un flux informațional în cadrul UE, în ceea ce privește Regatul Unit, Statele Unite, Canada sau alte țări, sunt posibile doar speculații; situația este complicată din cauza faptului că mulți tineri, elevi de liceu nu mai învață acasă, astfel că dispar de pe radar ca mergând la universitate în străinătate.”

Această observație indică faptul că cifra de 18.000 de studenți maghiari în străinătate ar putea fi de fapt subevaluată, realitatea fiind probabil mai complexă. Mulți tineri maghiari pleacă încă din liceu pentru a studia în alte țări, ceea ce face ca ulterior să fie greu de urmărit traseul lor educațional și profesional.

De la Marea Britanie la Austria și România

Înainte de Brexit, Regatul Unit era principala destinație pentru tinerii maghiari care doreau să studieze în străinătate, beneficiind de prestigiul universităților britanice și de avantajele statutului de membru UE al Marii Britanii. Însă ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană în 2020, combinată cu pandemia de COVID-19, a schimbat dramatic preferințele studenților maghiari.

Taxele de școlarizare pentru studenții din afara UE în Marea Britanie au crescut semnificativ după Brexit, iar restricțiile de călătorie și incertitudinile legate de pandemie au determinat tinerii să caute alternative mai accesibile și mai apropiate de casă. În acest context, Austria și România au devenit opțiuni preferate, oferind costuri semnificativ mai mici sau chiar inexistente pentru studenți.

Cluj-Napoca cu avantajul limbii maghiare

România, în special Cluj-Napoca și regiunea Transilvania, a devenit o destinație deosebit de atractivă pentru tinerii maghiari datorită unui avantaj major: programele universitare în limba maghiară. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca oferă linii de studiu complete în limba maghiară la majoritatea facultăților, permițând studenților maghiari din Ungaria să studieze într-un mediu academic de calitate fără a fi nevoiți să învețe o limbă străină.

Proximitatea geografică este un alt factor important – Cluj-Napoca se află la doar câteva ore cu mașina de granița cu Ungaria, facilitând vizitele acasă și menținerea legăturilor cu familia. Costurile reduse ale vieții în Cluj-Napoca comparativ cu Budapesta sau cu alte capitale europene, precum și taxele de școlarizare inexistente sau foarte mici pentru programele în limba maghiară, fac ca opțiunea să fie financiar atractivă pentru familiile maghiare.

Comunitatea maghiară numeroasă din Transilvania oferă, de asemenea, un sentiment de familiaritate și continuitate culturală, reducând „șocul cultural” pe care l-ar experimenta studenții maghiari în alte țări unde maghiara nu este vorbită deloc.

Austria – alternativa vest-europeană

Austria a devenit cealaltă destinație majoră pentru studenții maghiari, beneficiind de proximitatea geografică (Ungaria și Austria au o graniță comună), de lipsa taxelor de școlarizare pentru studenții UE la majoritatea universităților publice austriece și de nivelul ridicat al sistemului universitar austriac, recunoscut internațional.

Viena, Graz și Innsbruck sunt centrele universitare austriece care atrag cei mai mulți tineri maghiari. Bariera lingvistică este mai mare decât în cazul României (cursurile sunt în germană), dar mulți tineri maghiari învață limba germană în școală și consideră că experiența de a studia în Austria oferă oportunități profesionale mai bune pe termen lung.

Riscul de „brain drain”

Sociologul Andrea Szabó atrage însă atenția asupra efectelor pe termen lung ale șederilor îndelungate în străinătate, un fenomen cunoscut sub denumirea de „brain drain„ sau „exodul creierelor”. Această observație subliniază o realitate sociologică importantă: integrarea socială în țara gazdă crește exponențial cu durata șederii. Un student care petrece 3-4 ani la facultate într-o altă țară își construiește acolo un întreg ecosistem social și emoțional – prieteni apropiați, relații romantice, obișnuințe, locuri preferate, o rutină de viață. După absolvire, decizia de a se întoarce în Ungaria devine din ce în ce mai dificilă, mai ales dacă și oportunitățile profesionale din țara gazdă sunt atractive.

Ungaria redevine țară de emigrare

Datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria confirmă gravitatea fenomenului: țara a redevenit una de emigrare începând cu anul 2021, cu mai multe plecări decât reveniri. Acest trend include nu doar studenții care aleg să rămână în străinătate după finalizarea studiilor, ci și profesioniști, familii și alte categorii demografice care părăsesc Ungaria în căutarea unor oportunități mai bune.

Pentru o țară cu o populație de aproximativ 9,7 milioane de locuitori, pierderea anuală a 18.000 de tineri care pleacă la studii (din care mulți nu se vor mai întoarce) reprezintă o provocare demografică și economică semnificativă. Acești tineri sunt, de regulă, dintre cei mai bine pregătiți și motivați, ceea ce înseamnă că Ungaria pierde potențial capital uman valoros.