Restanțele mureșenilor la bănci au ajuns în 2012 la cel mai ridicat nivel din istorie, integrându-se tendințelor naționale. Acest lucru este cauzat în mare parte cursului euro/dolar, leul fiind în cădere liberă. Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, cursul monetar a atins un nou prag istoric, de peste 4,58 lei/euro, respectiv 3,74 lei/dolar. Dacă aruncăm o privire în trecut, exact acum 4 ani, la sfârșitul lunii iulie 2008, 1 euro era echivalentul a 3,35 lei, iar 1 dolar se vindea pentru 2,26 lei. Deci, acum patru ani, un mureșean care avea o rată la bancă de 200 de euro trebuia să scoată din salariul familiei 670 de lei. Astăzi, același mureșean trebuie să plătească o rată de 916 lei, cu 246 de lei mai mult. Asta, în condițiile în care, în ultimii patru ani, în general salariile nu s-au majorat, ba mai mult, în unele cazuri chiar au scăzut. În plus, a crescut și șomajul, deci în multe cazuri s-au diminuat simțitor veniturile familiale. Astfel, se explică cu ușurință de ce restanțele la bănci au crescut. Mai multe detalii despre restanțe și restanțieri aflați din rândurile care urmează.
Maxim istoric
La sfârșitul săptămânii trecute cursul leu/euro a început să urce accelerat, atingând un maxim istoric de 4,5900 lei/euro pe piaţa interbancară. Leul s-a depreciat abrupt în ultimele aproape trei săptămâni, cu 3%, deşi banca centrală a intervenit permanent în piaţă pentru a limita căderea monedei naţionale. Cotaţia de referinţă publicată vineri indică o scădere a leului cu 6,1% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele anului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro. Cursul pentru dolar a crescut vineri cu 3,1 bani, de la 3,7128 unităţi la 3,7438 unităţi. Comparativ cu finele anului trecut, leul a pierdut 12,11% faţă de dolar, de la 3,3393 unităţi.
Cursul pentru franc a urcat cu 1,71 bani, la 3,8173 lei/franc, reprezentând maximul pentru ultimele 11 luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 12 august 2011, când francul a fost cotat la 3,8926 lei.
700.000 de restanțieri
La nivel național, numărul persoanelor care înregistrează restanțe la creditele contractate de la bănci a continuat să crească anul acesta, depășind 700.000 de restanțieri, în timp ce numărul restanțelor a urcat la peste un milion. Valoarea lor se apropie de 8 miliarde de lei (1,84 miliarde de euro). Astfel, nu este de mirare că anul trecut băncile au înregistrat o pierdere de 100 milioane de euro, datorată crizei, dar și creditelor restante.
Întârzieri mari la plata ratelor au fost la împrumuturile în lei. Acestea au ajuns la 3,143 miliarde de lei, în creștere cu 11,5%. La creditele în euro, restanțele au ajuns la echivalentul a 3,008 miliarde de lei, mai mari cu aproape 40% față de acum un an. Valoarea totală a creditelor în lei restante ale populaţiei şi firmelor era în aprilie de 10,025 miliarde lei, cu 2,7% peste cea din luna martie, iar a celor în valută de 13,841 miliarde lei (echivalent), în creştere cu 3,6% faţă de luna precedentă, conform Băncii Naţionale a României (BNR).
Cel mai greu se descurcă cei cu credite în franci elvețieni, căci datoriile lor au crescut cu aproape 60% în ultimul an, perioadă în care restanțele la creditele în lei au crescut cu doar 5%, în timp ce restanțele în euro au urcat cu 38 de procente. Evoluția pe trei ani este și mai dramatică. Valoarea restanțelor în lei a crescut de aproape trei ori, a celor în euro de peste șase ori, iar a celor în franci elvețieni de 34 de ori!
Mureșenii
Conform Băncii Naţionale a României, în luna mai 2012 (ultima lună pe care au fost date publicității date statistice) mureșenii înregistrau restanțe la bănci de 163,9 milioane de lei și 228,8 milioane de lei în valută (în total 392,7 milioane de lei). În total, atât în valută cât și în lei, mureșenii s-au împrumutat la bancă cu 3.107,9 milioane de lei, cea mai mare parte, adică 1.902,7 milioane de lei fiind contractată de către persoanele fizice, în primul rând în cadrul creditelor pentru consum, mai puțin de o treime din această sumă fiind credit pentru achiziționarea unei locuințe (mai exact 527,6 milioane de lei).
Comparativ, cu un an în urmă (mai 2011), mureșenii erau restanți cu 260,3 milioane de lei, deci cu aproximativ 132 de milioane de lei mai puțin, ceea ce nu este o sumă mică. Iar acum aproximativ 4 ani (mai 2008), mureșenii erau restanțieri cu doar 27,1 milioane de lei! În același timp, în aceeași perioadă a anului 2008, mureșenii au împrumutat peste 2.900 milioane de lei, aceasta însemnând cu o treime mai mult decât suma curentă împrumutată de mureșeni.
Astfel, se poate observa cu ușurință că în ultimii ani restanțele românilor la bănci au crescut simțitor, iar creditele acordate au scăzut. Oricum, mureșenii trebuie să fie foarte atenți la ce credite contractează fiindcă instabilitatea financiară poate arunca pe oricine în datorii, iar, după cum se știe, băncile nu au suflet!
Nevinovații plătesc!
Analistul economic Ilie Șerbănescu a declarat în primăvară, la o dezbatere organizată de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, că numărul restanțierilor la bănci ar fi fost dublu, dacă guvernatorul Băncii Naționale a României „ar fi dat drumul monedei naționale”: „Guvernatorul Băncii Centrale a României a ținut leul tare, ceea ce i-a ajutat pe unii datornici la bănci. Economia românească s-a dus în jos și leul a rămas breaz. Dacă domnul Isărescu (guvernatorul BNR – n.r.) îi dădea drumul nu ar fi fost 700.000 de oameni care nu pot plăti creditul, ci 1,4 milioane. Faptul că nu sunt 1,4 milioane, ci doar 700.000, este pentru că domnul Isărescu a reușit să convingă Guvernul să plătească ceilalți. Nu cei din parohia lui, adică debitori și băncile, ci cei care nu aveau nicio legătură cu povestea asta, adică contribuabili, salariați”. Conform afirmațiilor lui Șerbănescu, de trei ani contribuabilii plătesc pentru cei care au contractat credite: „Cine a plătit creditele? Salariații, prin tăierea salariilor, pensionarii prin înghețarea pensiilor și contribuabilii, prin creșterea TVA. De ce? Ce vină am eu în calitate de contribuabil să plătesc pentru cei care s-au împrumutat la bănci? De ce să plătesc eu pentru ei și pentru bănci? Oare nu vedem acest lucru? Cei care au luat credite au împărțit cu mine beneficiile? Cineva trebuie să plătească. La noi au plătit pensionarii, salariații și contribuabilii în locul debitorilor la bănci”.
Vasile Dancea