Teatrul Național din Târgu Mureș se confruntă cu o reducere drastică a bugetului, în special cel pentru bunuri și servicii, conducerea acestuia luând în considerare mai multe variante, în așteptarea rectificării bugetare naționale, care se așteaptă a avea loc la sfârșitul lunii iulie. Directorul Teatrului Național din Târgu Mureș, Gasparik Attila, a declarat, într-un interviu acordat Punctul și Radio Son, că este ” după 8 ani de chin de buget” și deocamdată nu vede nicio șansă de final fericit.
”Deci să fie foarte clar: eu când m-am prezentat la concursul postului de director manager general al Teatrului Național din Târgu Mureș, m-am prezentat cu o lucrare scrisă de mine și un buget făcut împreună cu colegii mei, cu care voiam să lucrez. Și acolo era foarte clar, detaliat, din câți bani poți să-mi asigur ministerul că promisiunile mele vor fi finalizate. La ora actuală, s-a tăiat din acel buget la sfert și acel program managerial pe care eu am primit o notă de trecere și am fost numit director e parte a contractului. În contract eu am cerut X lei și am un sfert. În clipa asta eu sunt sigur, dacă aș da ministerul în judecată, aș câștiga. Dar nu vreau să ajung la asemenea situație. Dar aș vrea să atrag odată atenția ministerului și în special Ministerului de Finanțe să luăm mai în serios aceste concursuri manageriale. Deci spune-mi că nu poți să-mi dai atâția bani și eu mă gândesc: bine, nu accept acest post, să facă cine poate din atâția bani”, a spus Gasparik.
El a precizat că banii pe care îi are la dispoziție ar fi suficienți pentru un teatru independent sau un teatru municipal micuț, ca la Brăila sau Odorheiu Secuiesc, nu și pentru Teatrul Național de la Târgu Mureș, unde are două trupe de actori – română și maghiară – și a doua sală de spectacole ca mărime din țară, după București. Gasparik a subliniat că finanțarea teatrelor în general nu este calculată pe o schemă foarte solidă, care să ia în considerare numărul de actori și costurile pe care le presupune, spre exemplu, luminarea scenei, care ”ne costă de 3 ori mai mult decât la Oradea, unde scena este mult mai mică”. Directorul Teatrului Național din Târgu Mureș a apreciat că salariile ”au fost ridicate prea repede, fără o creștere solidă a economiei” și, deși a fost bucuros că artiștii nu mai primesc salarii de mizerie, acum este în situația de a nu putea face teatru, pentru că s-a tăiat 51% din bugetul pentru bunuri și servicii, ceea ce ridică întrebarea din ce bani să facă spectacolele. El a precizat că plata salariilor actorilor este asigurată, însă aceștia s-ar putea trezi în situația de a fi plătiți, dar a nu avea spectacole în care să joace. În plus, având în vedere numărul populației, alte orașe au un număr mult mai mare de potențiali spectatori. Potrivit acestuia, tăierea de buget lovește mai ales în dezvoltare, în contextul în care au existat înțelegeri vizavi de punerea în scenă a unor noi spectacole, de către regizori consacrați ca Alexandru Dabija și Radu Afrim, colaborări cu teatre din străinătate sau prezența pe scene din afară, între care și Chișinău, unde se intenționa să se joace nu mai puțin de 4 spectacole. În noile condiții, conducerea Teatrului ia în considerare 4 variante, în funcție de câți bani va avea disponibili după rectificarea bugetară.
”Avem un scenariu de avarie, prin care vom face spectacolele cu un buget mai redus. Am și început, la compania Liviu Rebreanu, repetițiile la Take, Ianke și Cadâr. E un text vechi, e un text frumos, la care drepturile de autor nu mai trebuie să le plătești. Deci vom lucra, vom face ce putem noi mai bine – să facem teatru – dar totuși ar fi bine să mai avem niște dotări tehnice, să mai avem aer condiționat în Sala mică și așa mai departe. (…) În primul și în primul rând, trebuie să elaborezi scenariul cel mai trist: dacă se iau și banii pe care-i ai acum, atunci ce facem? Care sunt spectacolele pe care le putem juca, fiindcă nu au costuri? După care, ne uităm care sunt spectacolele pe care putem să le reluăm, nu jucăm mai mult timp, dar totuși există decorul, există oameni. Ce marketing am putea să elaborăm, prin care să chemăm din nou acel public care a mai văzut aceste spectacole, să se mai uite o dată și să nu se supere pentru acest lucru; sau să căutăm efectiv noi mese, care încă n-au venit la teatru, n-au vizitat teatrul. Doi: dacă primim un pic de bani, cum împărțim și în ce direcții începem să acționăm. Trei: dacă primim banii pe care i-am cerut și cum readucem normalitatea. Și patru: stimate domnule ministru, demisia mea, pentru protest, ceea ce se întâmplă nu se poate, la revedere – și atunci eventual se trezesc și alții. Persoana mea nu contează în acest joc, contează instituția, care trebuie să meargă mai departe și trebuie să-ți dea o identitate, că ești de aici și vrei această instituție, pentru că ești târgumureșean, ai Teatrul Național din Târgu Mureș în orașul tău și e teatrul tău, nu e un proiect adus din afară”, a spus Gasparik, care a precizat că a cerut 1,8 milioane de lei, un buget realist, care ar pemite teatrului să reziste până la sfârșitul anului și ar asigura ”o toamnă minunată” de spectacole.