- Guvernul României a aprobat, în ședința din 16 aprilie 2025, o ordonanță de urgență prin care este instituit oficial cadrul național de competențe digitale – „DigCompRo”, un instrument strategic menit să asigure o aliniere clară între educație, piața muncii și standardele europene în materie de digitalizare. Este un pas esențial în tranziția digitală a României, dar și o măsură concretă pentru creșterea competitivității angajaților, atât din sectorul public, cât și din cel privat.
„DigCompRo” este o platformă digitală și un cadru legislativ care stabilește standardele naționale privind competențele digitale ale cetățenilor români. Acesta vizează, în egală măsură, formarea funcționarilor publici, a angajaților din mediul privat, dar și a tinerilor aflați în formare profesională.
Conform ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, România devine astfel a patra țară din Uniunea Europeană – alături de Spania, Franța și Austria – care adoptă un cadru național clar de competențe digitale.
„Facem un document de politică publică extrem de clar și o platformă informatică ce va gestiona, de la cap la coadă, tot ceea ce înseamnă formarea specialiștilor în administrația publică, dar și orientarea strategică pentru mediul privat”, a declarat ministrul în briefingul de presă de la finalul ședinței de guvern.
Obiectivele DigCompRo până în 2030
Potrivit lui Bogdan Ivan, România își propune ca până în 2030 să atingă un nivel de 40% populație cu competențe digitale certificate, ceea ce înseamnă între 4,3 și 6 milioane de persoane.
Programul va include:
- o platformă unică pentru testare, certificare și urmărirea progresului competențelor digitale;
- standarde unificate de evaluare, care vor fi recunoscute în toate instituțiile publice și de către angajatorii din sectorul privat;
- patru niveluri de competență digitală: Elementar, Intermediar, Avansat și Înalt Specializat;
- integrarea în programele de formare profesională și în strategia de resurse umane pentru angajatori, administrații locale și centrale.
„Toate cursurile de formare pentru funcționarii publici, în următorii ani, vor fi ghidate de acest standard. Vom avea o platformă națională care va fi pusă la dispoziția antreprenorilor, angajatorilor, ANFP-ului și tuturor actorilor din piața muncii”, a precizat Ivan.
Cine va gestiona proiectul?
Implementarea „DigCompRo” este coordonată de Ministerul Economiei, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Autoritatea pentru Calificări și Institutul Național de Statistică, cu sprijinul Băncii Mondiale.
Proiectul este parte din eforturile guvernamentale de digitalizare accelerată, sprijinit prin fonduri europene și aliniat cu obiectivele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Este un proiect realizat împreună cu mai multe autorități publice și companii private, pentru ca România să aibă acces la cel mai înalt standard european de competențe digitale și de formare”, a mai subliniat ministrul.
Impactul în administrație și în economie
Pentru sectorul public, standardizarea competențelor digitale înseamnă profesionalizarea reală a aparatului bugetar, printr-un sistem transparent de evaluare și promovare pe criterii meritocratice. În mediul privat, companiile vor putea utiliza „DigCompRo” pentru recrutare, formare internă și reconversie profesională.
„Atunci când cineva va merge să se angajeze sau să își găsească un nou loc de muncă, va putea demonstra ce nivel are, din punct de vedere al competențelor digitale. E esențial să știm clar cine, ce știe, la ce nivel poate contribui într-un sistem digital modern”, a explicat Ivan.
Această platformă va deveni referință națională în materie de digitalizare. Nu va înlocui educația formală sau alte certificări, dar va reprezenta un reper clar pentru angajatori, autorități și instituții de învățământ.
Într-un context european în care decalajul digital dintre statele membre rămâne semnificativ, România a recunoscut în ultimii ani nevoia unei reforme digitale consistente. Lansarea și oficializarea „DigCompRo” este un semnal că țara noastră își asumă acest parcurs, nu doar la nivel declarativ, ci și prin măsuri concrete, instituționalizate.
„România este acum a patra țară din UE care are un cadru național clar. Ne propunem să fim un exemplu, nu doar să recuperăm decalajele. Vrem să ne asigurăm că fiecare cetățean poate accesa o formare digitală relevantă, indiferent că lucrează în administrație, în IT, în industrie sau e doar un utilizator obișnuit”, a mai adăugat ministrul.