Gestul repetat zi de zi care afectează corpul mai mult decât ne imaginăm
Există obiceiuri pe care le practicăm zilnic fără să le mai punem sub semnul întrebării, tocmai pentru că sunt larg acceptate și par inevitabile. Unul dintre ele este statul prelungit pe scaun, ore întregi, fie la birou, fie acasă sau în mașină. Deși este perceput ca ceva normal, acest comportament este considerat de tot mai mulți specialiști un factor major de risc pentru sănătate. Corpul uman nu a fost creat pentru imobilitate, iar adaptarea forțată la acest stil de viață produce efecte lente, dar profunde.
Ce presupune, de fapt, acest obicei
Statul pe scaun mai mult de câteva ore pe zi, fără pauze regulate de mișcare, intră în categoria sedentarismului. Chiar și persoanele care fac sport de câteva ori pe săptămână pot fi afectate dacă restul zilei este dominat de poziția șezândă. Mușchii rămân inactivi, postura se modifică, iar circulația devine mai lentă. În timp, organismul începe să funcționeze sub nivelul său optim, fără ca acest lucru să fie imediat sesizabil.
Efectele asupra inimii și circulației
Imobilitatea prelungită încetinește circulația sângelui, în special la nivelul membrelor inferioare. Apar senzația de picioare grele, umflarea gleznelor și o oxigenare mai slabă a țesuturilor. Inima este nevoită să se adapteze unui flux sanguin modificat, ceea ce, pe termen lung, poate crește riscul cardiovascular. Numeroase observații clinice arată că acest risc apare chiar și la persoane fără alte probleme evidente de sănătate.
Impactul asupra coloanei și musculaturii
Poziția șezândă menținută timp îndelungat afectează echilibrul natural al musculaturii. Mușchii fesieri și cei ai trunchiului devin inactivi, în timp ce zona lombară și cervicală sunt suprasolicitate. Durerile de spate, rigiditatea gâtului și scăderea mobilității apar treptat. În multe cazuri, postura incorectă se fixează și se menține inclusiv în mers sau în repaus.
Ce se întâmplă cu metabolismul
Lipsa mișcării influențează direct modul în care organismul gestionează energia. Procesele implicate în reglarea glicemiei și arderea grăsimilor devin mai lente, iar echilibrul metabolic este perturbat. Chiar și în lipsa unui aport alimentar crescut, acumularea grăsimii abdominale devine mai probabilă. Acesta este unul dintre motivele pentru care sedentarismul este asociat cu apariția diabetului de tip 2.
Alte efecte mai puțin discutate
Statul prelungit pe scaun afectează și digestia, prin încetinirea tranzitului intestinal. Respirația devine mai superficială, ceea ce reduce oxigenarea creierului. Mulți oameni resimt o stare constantă de oboseală, lipsă de energie și dificultăți de concentrare, fără să lege aceste simptome de lipsa mișcării zilnice.
Ce arată studiile
Cercetările recente arată că efectele sedentarismului nu sunt complet compensate de sportul practicat ocazional. Pauzele scurte și frecvente de mișcare pe parcursul zilei s-au dovedit mult mai eficiente decât un singur antrenament intens. Chiar și câteva minute de mers sau stat în picioare la intervale regulate pot reduce semnificativ impactul negativ al statului pe scaun.
Ce puteți schimba, fără eforturi mari
Introducerea unor pauze regulate de mișcare, ridicarea în picioare la fiecare 30–45 de minute și alternarea pozițiilor sunt măsuri simple, dar eficiente. Mișcarea integrată în activitățile zilnice este mai valoroasă decât efortul concentrat într-un interval scurt. Corpul transmite semnale clare atunci când ceva nu funcționează, iar rigiditatea și oboseala nu ar trebui ignorate.