Lacurile de stat – un câmp de luptă între proprietarii de teren – autorități – pescari.
Vorbim despre o situație care va stârni multă patimă deși legislația și rolul fiecăruia este relativ bine reglementat.
Luăm ca exemplu Lacul Bezid unde luciul de apă este proprietatea statului, administrat de Administrația Bazinală a Apelor (A.B.A.) Mureș. Pe malul lacului sunt zeci de proprietari de terenuri, case, respectiv de căbănuțe, pontoane și alte acareturi. Conform legislației în vigoare proprietarii de terenuri învecinate cu lacul au interdicția de a îngrădi accesul la lac atât al administratorilor / proprietarilor – deci Statul Român prin instituțiile sale – cât și al pescarilor începând cu luna iunie 2024(!) când a intrat în vigoare Legea nr 176.
Deci, deși ai achiziționat un teren la lac și ți-ai contruit probabil căsuța visurilor umede pe terenul tău ai interdicție de a construi sau de a obstrucționa accesul la lac al administratorilor și al pescarilor. Iar lacul nu e al tău, asta e clar. De aici, primul set de frustrări: cel al proprietarilor. Totuși, legea e clară și asumată la momentul achiziției (!) că în zona de protecție a lacului este interzisă orice fel de construcție. Aș mai face o mică paranteză aici: lacul la o adâncime de X metri poate avea o anumită suprafață, iar la X+2 metri – de exemplu primăvara – să-și mărească suprafața și cu 15-20% ceea ce face destul de complicată discuția cu ”zona de protecție” … depinde când măsori!
A.B.A. Mureș e de fapt HA.B.AR. n-am Mureș
Fără să fie neapărat o țintă clară a acestui articol există și un set de frustrări cauzat de neputiința statului român. Administratorul lacului este obligat să îl administreze. Asta însemnând că trebuie să-și asume obligațiile prevăzute de lege și să facă demersurile necesare ca malurile lacului – zona de protecție de 3 metri – să fie clar definite și accesibile.
Aaaaa dar aici e prima problemă majoră: A.B.A. Mureș nu a efectuat procedurile de documentare și delimitare clară a ”zonei de protecție” în jurul lacului Bezid! Practic, de la acest punct încolo toată lumea are dreptate.
O dată delimitată zona de protecție treburile s-ar lumina dintr-o dată! Dacă asta ar însemna toaletarea vegetației – atunci s-ar toaleta vegetația. Dacă ar însemna demolarea unor garduri construite ilegal până în apă – atunci s-ar demola chiar și cu concursul forțelor de ordine. Și așa mai departe. Dar totul este blocat și nu se face nimic din cele constatate chiar de către proprii inspectori de specialitate … pentru că nu există ”zona de protecție”.
Scandalurile se țin lanț
”Somnul rațiunii naște monștri” se dovedește a fi din nou un proverb valabil. Somnul unor angajați mai somnoroși de la A.B.A. Mureș naște realmente niște monștri. Anul trecut în vară unul dintre proprietarii de terenuri din zonă – un fost polițist cu funcții și suspiciuni de corupție în istoric – a intrat în conflict verbal cu doi pescari (tată-fiu) care treceau prin apă prin dreptul proprietății sale. Apoi, la nici un kilometru distanță și câteva săptămâni mai târziu un alt incident similar s-a soldat cu un conflict greu aplanat. Și situația e din ce în ce mai tensionată.
Și există și aici un aspect de interes major pentru comunitatea de pescari: după ce plătești pentru permisul de pescar teoretic și legal primești dreptul de a avea acces la domeniul public al Statului Român (luciul apei) și la resursa acvatică vie, bun public național.
Deci, vorbim despre domeniul public al Statului Român. Așadar, ridicarea de garduri până în luciul apei e ca și cum ai prelungi gardul până-n mijlocul străzii. Iar șoferii deși plătesc taxe de poluare, sau rovinietă, sau impozite locale nu ar avea acces la strada ta pentru că tu ți-ai pus gardul în mijlocul drumului.
Punctul.ro deține o documentație vastă privind acest caz și contextul este important și pentru alte zone / lacuri / maluri de luciu de apă. Și va fi important pentru viitorul lac din zona Răstolița unde se va crea un areal cu potențial turistic extrem de mare. Lucrurile trebuiesc bine gândite.
Voi cunoașteți cazuri similare?
Cristian Teodorescu