Au crescut pagubele provocate de animale sălbatice

…urşii au intrat şi în culturile senatorului Tanczos Barna
Numărul pagubelor provocate de animale sălbatice este în creştere în Harghita, cele mai multe fiind produse de urşii care intră atât în culturile agricole, cât şi în grădinile, gospodăriile sau stupinele localnicilor.
Potrivit şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Harghita, Domokos László, până la sfârşitul lunii august s-au înregistrat peste 140 de cazuri de atacuri sau pagube provocate de animale sălbatice, în creştere faţă de anul 2013 când la nivelul întregului an au fost consemnate 136 de astfel de situaţii. Din cele 140 de cazuri, 125 au fost provocate de urşi, iar restul de mistreţi, cerbi, căprioare sau lupi. Domokos László susţine că, în realitate, numărul cazurilor de stricăciuni provocate de animale sălbatice este mai mare, întrucât mulţi oameni renunţă să mai solicite despăgubire, din cauza procedurilor anevoioase. Atacurile sălbăticiunilor se înregistrează în toate zonele judeţului şi se intensifică atunci când oile sau vacile ies la păşunat sau toamna, când se recoltează fructele, legumele sau cerealele.
Urşii intră, de câţiva ani, şi în lanurile de porumb din ferma senatorului UDMR, Tanczos Barna, care spune că a încercat mai multe metode pentru alungarea lor, cum ar fi instalarea unui gard electric, dar niciuna nu a avut succes. De altfel, în cursul zilei de luni, o comisie de evaluare a constatat că o ursoaică cu doi pui a distrus patru hectare de porumb de la ferma parlamentarului.
,,Am început să mă obişnuiesc…
…ca an de an, în lanul de porumb, atunci când începe să se formeze ştiuleţii, să apară ursul sau ursoaica cu pui. Anul trecut au distrus peste un hectar, anul acesta am ajuns undeva la patru hectare. Am construit, împreună cu vânătorii un punct de observare de unde să încerce să sperie ursul, dar am constat că se apropie la câţiva metri de om şi nu se mai sperie, chiar dacă se trag focuri de armă în aer. Nu au niciun stres (…) Am pus gard electric, care a fost rupt de nu ştiu câte ori. Urşii încep să trăiască într-un habitat care nu este habitatul lor natural, care înseamnă satul, oraşul, tomberoanele, culturile agricole. Îi înţeleg până la un anumit punct şi pe cei care militează pentru protecţia animalelor, dar trebuie găsită o soluţie pentru că nu poţi pune în pericol viaţa oamenilor, culturile agricole, munca oamenilor”, a declarat Tanczos Barna.
Acesta consideră că trebuie schimbată legislaţia privind protecţia urşilor, dar şi simplificată procedura de acordare a despăgubirilor, în condiţiile în care, susţine Tanczos, în prezent oamenii îşi primesc banii şi cu întârziere de un an sau doi.
,,Pe de o parte, cred că este nevoie de o revizuire a politicii privind protecţia urşilor, pentru că este inadmisibil ca populaţia uriaşă de urşi din România să fie, practic, hrănită de fermieri şi urşii să nu trăiască în habitatul lor natural, în pădure, ci an de an să se înfrupte don culturile fermierilor. Pe de altă parte, sistemul de despăgubiri, procedura de despăgubire trebuie simplificată, descentralizată, dusă la nivelul judeţului, cel puţin până la o anumită sumă (…) La ora actuală, despăgubirile sunt plătite cu o întârziere de un an, doi şi este aberant ca fermierul, care pierde pe un hectare de porumb o recoltă de 8000 kg să fie despăgubit la nivelul cheltuielilor de înfiinţare a culturii. (…) Trebuie o schimbare de filozofie”, a mai spus Tanczos, care a susţinut că la nivelul ministerului Mediului există un grup de lucru ,,care caută soluţii pentru ieşirea din impas”.
Solicitări fără succes
În fiecare an, urşii provoacă mari neplăceri harghitenilor, ucigând animalele de la stâne sau din gospodării şi provocând stricăciuni în culturile agricole. În acest an, o ursoaică cu trei pui a fost capturată şi relocată din Băile Tuşnad, localitate în care, periodic, locuitorii trăiesc cu teama că s-ar putea întâlni oricând cu ursul. De asemenea, în această vară, sute de găini au fost ucise de două ursoaice cu pui la Voşlobeni şi Izvoru Mureşului, autorităţile solicitând, fără succes, împuşcarea exemplarelor care le puneau viaţa în pericol.
Silvicultorii spun că aceşti urşi îşi părăsesc mediul natural şi preferă să vină în localităţi, să caute de mâncare în containerele de gunoi sau în gospodăriile oamenilor, chiar dacă li se oferă hrană la punctele de monitorizare instalate în păduri.