Casa comunităţii româneşti din Ungaria, construită cu 110 milioane de forinţi (265 300 euro) din fonduri guvernamentale a fost inaugurată joi, în localitatea Bătania (judeţul Békés). Miklós Soltész, secretarul ungar de stat pentru relaţiile cu cultele şi naţionalităţi din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a declarat că există două căi de a distruge: după prima nu rămâne decât pustietate; cealaltă este urmată de reconstrucţie. La Bătania s-a realizat varianta din urmă, deoarece a fost demolată fosta casă parohială ortodoxă română, în locul căreia s-a ridicat clădirea care va servi scopuri comunitare, a spus el.
În Germania, în Benelux şi în ţările scandinave însă are loc prima variantă a distrugerii, bisericile, clădirile şi învăţăturile acestora sunt fie transformate în scopuri cu totul diferite, fie distruse complet, a afirmat secretarul de stat.
În opinia politicianului, o altă variantă a distrugerii este împărţirea comunităţii europene în cetăţeni de rangul unu şi doi. Prin aceasta a făcut aluzie la faptul că România, Bulgaria şi Croaţia nu sunt încă membre ale spaţiului Schengen, ceea ce creează probleme pentru multe familii, precum şi dificultăţi economice şi turistice pentru Ungaria. “Totodată, aceasta distruge idealul pan-european”, a spus secretarul de stat.
De asemenea, secretarul de stat a calificat drept “distrugere” practica de la Strasbourg de a critica situaţia educaţională a naţionalităţilor care trăiesc în Ungaria “fără nicio experienţă de la faţa locului”. “Noi oferim tot ce putem”, a subliniat, adăugând că, într-o singură zi, au fost vizitate trei oraşe diferite (Jula, Aletea şi Bătania) şi s-a constatat că învăţământul naţionalităţii româneşti se dezvoltă peste tot, creşte numărul elevilor care studiază în instituţiile de învăţământ.
Deciziile proaste de la Strasbourg distrug bunele relaţii dintre naţiunile română şi maghiară, a spus Miklós Soltész.
Gheorghe Cosma, preşedintele Autoguvernării Naţionale a Românilor din Ungaria (ANRU), a declarat că fosta casă parohială care a stat în locul casei comunitare din Bătania, le-a fost cedată de către Biserica Ortodoxă Română, în locul casei a fost cumpărată o nouă casă parohială, tot din sprijinul guvernului ungar. Astfel a devenit posibil ca ANRU să construiască o casă nouă care, potrivit lui Cosma, va fi “bijuteria Bătaniei”.
Preşedintele a mulţumit guvernului ungar pentru suma de 1,8 miliarde de forinţi (4,34 milioane de euro) acordată pentru dezvoltarea şi funcţionarea clădirii.
Reprezentantul naţionalităţii române în parlamentul ungar, Traian Cresta a declarat: centrul comunitar poate găzdui evenimente pentru 100-120 de persoane, inclusiv pentru elevi şi preşcolari; clădirea dispune de o cameră de oaspeţi pentru trei persoane, o bucătărie şi mai multe toalete. Mansarda poate fi amenajată la o dată ulterioară, astfel se poate mări numărul de locuri.
El a adăugat că s-a renovat şi clădirea adiacentă, care funcţionează ca spaţiu comunitar, a fost modernizată încălzirea şi au fost izolaţi pereţii.
Cresta a precizat totodată că în viitorul apropiat va trebui să se găsească fonduri şi pentru renovarea bisericii ortodoxe româneşti din Bătania, care are infiltraţii şi i se desprinde tencuiala.
Traian Cresta a reamintit că în Bătania locuiesc aproximativ 400 de familii strămutate din România, astfel încât, din cauza proximităţii geografice, aşezarea din judeţul Békés a fost poreclită şi ca “suburbia Aradului”. Mulţi dintre aceşti locuitori fac naveta zilnic la Arad, de aceea aderarea la spaţiul Schengen şi deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei ar fi foarte importante pentru ei, a spus reprezentantul naţionalităţii române.
El a adăugat: copiii mai multor familii de români învaţă la şcoala locală, ceea ce face ca şcoala din Bătania să fie una dintre cele mai bune şcoli publice din Ungaria cu limba de predare română. Aproximativ 120 de copii frecventează şcoala. iar alţi 45 merg la grădiniţa românească din Bătania, a precizat el.
Reprezentantul a declarat că, din cauza creşterii costurilor energiei, guvernul ungar oferă o subvenţie de 20 000 de forinţi pe copil, din care jumătate este alocată şcolii, iar cealaltă jumătate ANRU, care va transfera banii acolo unde este mai mare nevoie de ei.
MTI