Absolvenți-șomeri și facultăți fără studenți

Este al doilea an consecutiv în care Ministerul Educației a decis să pună piciorul în prag și să ia în serios organizarea examenului de Bacalaureat, astfel încât fraudele să fie reduse la un nivel cât de cât acceptabil. Rezultatele se văd, în primul rând, în procentul dezastruos al promovabilității. La prima sesiune a examenului de Bacalaureat de anul acesta, în județul Mureș au fost înscriși în total 5.137 de elevi, din care s-au prezentat efectiv la examen 4.899. Promovabilitatea înainte de contestații a fost de 45,74%, iar după contestații a crescut ușor până la 46,56%. Asta înseamnă că au fost 2.611 candidați care nu și-au luat Bacalaureatul, iar de promovat au reușit 2.281 de candidați. Restul, spune președinta comisiei de evaluare pe județul Mureș Illés Ildikó, puteau să se înscrie până vinerea trecută la a doua sesiune de Bac, ce se va derula după următorul program: „Între 20 și 21 august sunt programate probele de evaluare a competențelor lingvistice, între 20 și 22 evaluarea competențelor la limba maternă, între 21-22 competențele la limba de circulație internațională și între 23 și 24 evaluarea competențelor digitale. În 27 august este proba la limba română, 28 la limba maternă, în 29 august proba obligatorie a profilului, iar în 30 și 31 proba la alegere. În 2 septembrie se afișează rezultatele, în 3-4 rezolvarea contestațiilor, iar în 5 septembrie afișarea rezultatelor finale”.

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean spun că se așteaptă ca în august să vină la examen aproximativ 3.000 de elevi, însă cifra este destul de incertă. La prima sesiune, tot cei de la IȘJ spuneau că se așteptau la aproximativ 6.800 de înscriși, însă aproape 1.000 de elevi care trebuiau teoretic să termine clasele a doisprezecea și a treisprezecea au rămas corigenți. În plus, mulți dintre cei care și-au picat Bacalaureatul anul trecut sau în ceilalți ani au renunțat la ideea de a-l mai susține.

Universitățile nu reacționează…

…aproape deloc la aceste schimbări, pentru al doilea an consecutiv. Cifrele de școlarizare rămân la un nivel ridicat și este foarte probabil că vor rămâne necompletate. Universitatea Petru Maior (UPM) are trei facultăți, la fiecare având mai multe specializări. La Facultatea de Inginerie, Învățământ la zi sunt șase specializări cu un total de 142 de locuri la buget și 158 la taxă. Facultatea de Științe și Litere, Învățământ la zi are de asemenea șase specializări, cu un total de 143 de locuri la buget și 187 la taxă. Tot la zi, tot pe șase specializări, dar la Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative sunt alte 150 de locuri la buget, plus 426 la taxă. La acestea se mai adaugă alte 380 de locuri la Învățământ cu frecvență redusă. Așadar, în total, UPM oferă 1.586 de locuri care teoretic se pot ocupa. Mai multe detalii pot fi accesate on-line pe site-ul universității, la adresa www.upm.ro.

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) are de asemenea trei facultăți. Facultatea de Medicină are în total 300 de locuri la buget (câte 150 pe cele două linii – română și maghiară) la buget și alte 340 de locuri la taxă. Facultatea de Medicină Dentară vine cu încă 70 de locuri la buget, plus 60 la taxă, iar Facultatea de Farmacie contribuie cu 70 de locuri la buget și 120 la taxă. Dacă tragem linie și socotim, rezultă la UMF o cifră de școlarizare de 960 de locuri. Toate detaliile despre împărțirea acestor cifre pe specializări sunt disponibile la adresa www.umftgm.ro.

Cea mai mică cifră de școlarizare, cum e și normal de altfel, o are Universitatea de Arte Tîrgu-Mureș (UAT), care este împărțită în două facultăți: Facultatea de Are în Limba Română, care oferă 38 de locuri la buget și 22 la taxă și Facultatea de Arte în Limba Maghiară, care oferă 46 de locuri la buget și 18 locuri la taxă. UAT vine astfel cu un total de 124 de locuri. Detalii despre specializări și cifra de școlarizare pe fiecare în parte, găsiți pe site-ul www.uat.ro.

În total, cele trei universități de Stat cu prestigiu din Tîrgu-Mureș adună un total de 2.670 de locuri pentru cei care vor să urmeze studii universitare de licență. Așadar, sunt 2.281 de elevi care au promovat Bac-ul, care au de ales din 2.670 de locuri. Și n-am socotit deloc oferta educațională a universităților private, cum e Universitatea „Dimitrie Cantemir” sau, pentru vorbitorii de limbă maghiară, Universitatea Sapienția. Și să nu uităm nici de controversata Universitate „Spiru Haret”, care are încă funcțional sediul de la Tîrgu-Mureș.

Concluzia destul de firească, dacă ne uităm la numărul celor care au promovat examenul de bacalaureat, este că universitățile mureșene au șanse mari să rămână pe mai multe facultăți la mai multe profile cu locurile necompletate. A doua concluzie, pentru că rămâne problema încă și mai mare a celor care nu și-au promovat Bac-ul, e că aceștia au șanse mari să-și înceapă cariera ca…

…absolvenți-șomeri.

Până joia trecută, aproximativ 120 de absolvenți de liceu ai promoției 2012 și-au depus dosarele prin care solicitau ajutorul de șomaj, majoritatea pentru că nu au luat examenul de Bacalaureat. Sunt însă și câțiva care și-au depus dosarul deși au promovat examenul. Reghina Fărcaș, director la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mureș, spune că e foarte probabil ca numărul dosarelor să mai crească, mai ales dacă ne luăm după indicatorul de număr total de șomeri cu vârsta de până la 25 de ani, care este în prezent de aproximativ 1.800 de șomeri. Asta reprezintă un însemnat procent de 14% din numărul total de șomeri din județul Mureș, care se apropie de 12.800 de șomeri. Situația celor care nu și-au luat examenul de Bacalaureat este cu atât mai gravă cu cât numărul șomerilor cu studii superioare este de aproximativ 500 în județul Mureș, adică undeva la 4% din numărul total de șomeri. În plus, Reghina Fărcaș mai precizează că, de regulă, șomerii cu studii superioare „stau destul de puțin în șomaj, pentru că-și găsesc mult mai repede de lucru. Sunt mai flexibili, se adaptează mai ușor și știu mai bine să abordeze agenții economici atunci când își caută de lucru. Cu cât nivelul de studii este mai redus, cu atât mai greu își găsesc și locuri de muncă”.