Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Rareş Petru Achiriloaie, a declarat joi, la Târgu Mureş, că a vizitat cele patru centre de îngrijire a copiilor cu dizabilităţi în care au fost sesizate „nereguli grave” şi a remarcat că beneficiarii sunt în stare medicală bună, neexistând un pericol iminent la adresa sănătăţii acestora, însă există o serie de deficienţe.
„În acest punct prealabil al controlului nostru, eu am venit personal ca să văd totuşi situaţia la faţa locului, ca să mă asigur că soluţiile pe care le vom impune ulterior, măsurile şi recomandările să fie relevante, aplicabile şi eficiente în beneficiul acestor copii. Vreau să vă spun că am cunoscut staff-ul de aici, din centru, am interacţionat şi cu copiii, aceşti mici eroi sunt într-o stare medicală bună. În momentul de faţă nu există niciun pericol iminent la adresa sănătăţii lor. Totodată, vreau să-i felicit pe acei profesionişti din serviciile sociale care, în ciuda unor condiţii profesionale cu care poţi să ai rezultate limitate, îi felicit pentru dedicare, pentru că până la urmă este un domeniu în care dacă nu ai empatie, poţi să ai cea mai bună infrastructură din lume, că nu este suficient şi dacă nu te dedici misiunii sociale, n-ai cum să ai rezultat”, a declarat presei Rareş Petru Achiriloaie.
În urma sesizării făcute de inspectorii Consiliului de Monitorizare şi de reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice cu privire la cele patru centre de îngrijire a copiilor cu dizabilităţi din Târgu Mureş, preşedintele ANPDCA a trimis Corpul de Control, care va da publicităţii un raport complet în circa 40 de zile.
„Cel mai probabil controlul nostru va mai dura. Colegii de la echipa de corp control vor rămâne aici toată săptămâna. Ulterior, în funcţie de ce au identificat, ce documentaţie au ridicat de aici, probabil că raportul complet cu concluziile echipei de corp control va fi făcut public în aproximativ 40 de zile (…). Nu este totul bine, sunt deficienţe care au fost identificate inclusiv la nivel de investiţii care ar fi trebuit făcute iniţial, inclusiv pe parte de medicamentaţie şi tratamentele medicamentoase care au fost date copiilor. Vorbesc de modul în care le-au primit, orele, lipsuri şi ce am văzut în presă, pe partea de expirare. Evident, avem un control extins pentru că sunt instituţii abilitate pe diverse zone. Vorbim de DSP, vorbim de Prefectură, de CJ. Fiecare ne facem treaba pe domeniul său de competenţă şi cu siguranţă la final ne vom pune la masă ca să identificăm elementele comune”, a precizat preşedintele ANPDCA.
Achiriloaie a precizat că la ANPDCA deja au fost identificate o serie de măsuri care urmează să fie luate, la fel cum s-a procedat şi anul trecut după mai multe controale în ţară, unde au fost găsite probleme pe asistenţă maternală şi s-au schimbat metodologia şi criteriile pentru asistenţii maternali.
„La fel vom face şi acum. O discuţie generală cu toţi actorii relevanţi ca să ne dăm seama dacă este totuşi o situaţie în care vorbim despre o implementare greşită a legislaţiei actuale sau trebuie totuşi să intervenim în momentul de faţă la nivel de legislaţie primară şi metodologie (…). În momentul de faţă practic acest centru şi toate cele din speţa respectivă funcţionează fără o licenţă care este dată de către ANPDCA. Fiecare centru are un plan de urgenţă, cel mai probabil adesea măsura planului de urgenţă este ca toţi beneficiarii să fie mutaţi în alte centre sau la asistenţi maternali dacă există disponibilitate şi dacă asistentul maternal poate să acorde îngrijire necesară”, a menţionat Achiriloaie.
În privinţa eventualei închideri a celor patru centre, Rareş Petru Achiriloaie crede că se va găsi o soluţie optimă.
„În momentul de faţă, aceste centre trebuie să aibă un plan de urgenţă pentru închidere şi beneficiarii, dacă se decide acest lucru, de închidere completă, vor trebui mutaţi fie în alte centre din judeţ, fie la asistenţi maternali, fie externalizaţi la alţi colegi din alte DGASPC-uri de lângă judeţ. Totodată, aş face menţiunea că se poate solicita şi o licenţă provizorie pentru centre, dar rămâne de văzut dacă îndeplinesc condiţiile la cum arată în prezent reorganizarea. Da, asta era ultima informaţie pe care am primit-o, că vor să se reorganizeze şi că vor solicita relicenţierea în momentul în care identifică calea administrativă. Trebuie să avem în vedere totuşi situaţia copiilor în momentul de faţă. Cu siguranţă se va găsi o soluţie optimă pentru momentul în care suntem în prezent. Totuşi, ideea ar fi să nu provocăm şi mai multe traume acestor copii, mutându-i într-un loc pentru câteva zile, pe urmă să-i mutăm în altă parte. Sunt convins că cei de la DGASPC Mureş vor lua decizia potrivită în sensul acesta. Desigur, noi putem îndruma şi le oferim tot sprijinul pe parte de metodologie”, a precizat Rareş Petru Achiriloaie.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a spus că apar cazuri care iau prin surprindere şi din acest motiv se impune consolidarea monitorizării.
Centrul de Resurse Juridice a efectuat recent un control la patru centre din Târgu Mureş în care sunt adăpostiţi în total 63 de copii cu dizabilităţi, deşi capacitatea totală este de 51 de locuri.
Conform CRJ, într-unul dintre aceste centre, opt copii erau închişi în dormitoare cu zăvoare, amplasate în exterior, pentru a nu putea ieşi din camere, iar medicamentele din aparatele de urgenţă ar fi fost expirate.
În toate cele patru centre aparţinând DGASC Mureş, arată CRJ, „condiţiile de viaţă şi îngrijire sunt inadecvate, nu corespund standardelor legale”, iar unii copii ar fi ţinuţi în camere fără uşi, spaţii insalubre, cu saltele de pat îmbrăcate în plastic şi paturi inadecvate ca mărime.
De asemenea, toate cele patru centre funcţionau în afara legii, „licenţele de funcţionare fiind expirate din 2, respectiv 4 decembrie 2024”.
CRJ a participat la mai multe vizite de monitorizare în aceste centre începând cu luna martie 2024, iar în toate a observat probleme grave de „supraaglomerare, lipsa igienei, lipsa unei alimentaţii adecvate, lipsa accesului la servicii medicale, lipsa activităţilor şi a recuperării copiilor, instituţionalizare forţată – cele mai multe familii nu au fost consiliate anterior preluării copiilor din familie, nu au primit servicii adecvate în comunitate şi ulterior instituţionalizării, li s-a restricţionat dreptul de a-şi vizita copiii”.
„În majoritatea vizitelor inopinate s-a putut observa lipsa personalului de specialitate şi chiar a unui program concret care să fie afişat sau cunoscut. Singurele persoane observate în mod curent fiind două îngrijitoare responsabile cu hrănirea, igiena, supravegherea copiilor şi menţinerea curăţeniei în centru. În unele cazuri, în momentul în care îngrijitoarele îşi luau pauze, copiii rămâneau complet nesupravegheaţi. Considerăm că lipsa de supraveghere a copiilor presupune o atitudine neglijentă şi înseamnă un risc ridicat pentru sănătatea şi integritatea corporală a copiilor. Subliniem faptul că mulţi dintre copii au fost diagnosticaţi cu epilepsie şi majoritatea lor nu se pot deplasa singuri”, precizează CRJ, într-un comunicat de presă.
CRJ a mai invocat şi lipsa de implicare a specialiştilor în cazul acestor copii, arătând că starea de alimentaţie şi igienă defectuoase sunt de natură să pună în pericol dezvoltarea copiilor şi chiar viaţa şi integritatea lor. AGERPRES