În ultimii doi ani și jumătate, Asociația Grupul Milvus s-a implicat activ în analizarea planului tehnic al viitoarei autostrăzi. Deși se vorbește foarte mult de acest coridor rutier, el există doar pe hârtie, iar studiile de fezabilitate realizate până acum au rămas în aer.
Pornind de la aceste documente oficiale (ultimele hărți tehnice), propriile noastre cercetări pe teren cu privire la carnivorele mari, amplasarea de camere video cu senzori mișcare, analiza mortalității (roadkill) pe drumurile din zonă, am reușit să arătăm care sunt punctele critice în care planul tehnic al autostrăzii nu este compatibil cu realitatea din teren.
Mai concret am realizat un amplu studiu de permeabilitate al autostrăzii, care ne arată unde sunt tăiate (la propriu) coridoarele ecologice ale animalelor sălbatice, fragmentează peisajul sau pur și simplu este o barieră pentru oameni și animale deopotrivă.
Am studiat, în total, 14 secțiuni în zona Ilieni (Mureș) – Joseni (Harghita, calculând anumiți parametrii cu privire la mișcarea mamiferelor mari (ursul brun, cerbul), mamifere de talie medie (de ex. căprioara) și mamiferele de talie mică (de ex. vulpea).
Prin studiul nostru am propus măsuri – ecoducte, pasaje sau tuneluri, măsuri tehnice de management al traficului – în zone concrete. Astfel, porțiunile Tîrgu – Mureș – Sărățeni, anumite zone din Bucin și Borzont sunt total impermeabile, imposibil de trecut de mamiferele mari și medii – numeroase în zonă, dar reprezintă și bariere fizice pe terenurile agricole, împiedicând mobilitatea locuitorilor din zonă.
În schimb, zona deluroasă înaltă și montană prezintă elementele necesare menținerii coridoarelor ecologice existente datorită caracteristicilor geomorfologice ale zonei.
Rezultatele arată că planul tehnic propus pentru această secțiune a viitoarei autostrăzi, are puncte critice în care autostrada nu va corespunde din punct de vedere tehnic la realitățile din teren. Zonele depresionare, colinare și de câmpie nu prevăd acele treceri necesare pentru a crea coridoarele ecologice necesare animalelor sălbatice, și deseori nu sunt funcționale nici din punctul de vedere al necesităților comunităților locale.
Toate aceste informații au fost înaintate autorităților naționale în cadrul mai multor întâlniri. Vom continua să susținem ideea unei infrastructuri ”verzi” prietenoase cu oamenii și natura, o șansă de a avea cea mai performantă autostradă-model din Europa.
Studiile au fost realizate în cadrul proiectului ”TRANSGREEN – Planificare integrată a infrastructurii de transport și a infrastructurii verzi în regiunea Dunărea – Carpați în beneficiul oamenilor și a naturii”, se arată în comunicatul MILVUS.
Imagine: Ilustrație din arhiva