Primăriile din peste 20 de comune din judeţul Mureş, ai căror angajaţi sunt afiliaţi la Sindicatul Naţional al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor (SCOR), au suspendat, începând de marţi, programul cu publicul pe perioadă nedeterminată.
„Avem 21 de administraţii publice locale care protestează. Până nu avem o decizie a Guvernului pe partea de administraţie, care nu a fost soluţionată, iar primarii sunt de acord, mergem în continuare cu protestul. Aşteptăm să vedem, fiindcă, spre exemplu, vinerea trecută se vorbea despre o reducere de personal de 25%, acum se discută de procente mult mai mari. Primăriile de comune vor ajunge să nu mai aibă cu cine să lucreze. Într-adevăr, depinde de la comună la comună, se va cere o situaţie exactă de la Prefectură. Lucrurile sunt foarte complicate. Spre exemplu, fiecare comună e obligată să aibă arhitect-şef, experţi pe fonduri europene sau pe achiziţii, nu vine nimeni pe un salariu de 3.000-4.000 de lei, fiindcă preferă să meargă în privat, la firme de consultanţă, unde se câştigă mult mai bine. Apoi a apărut ideea cu jumătatea de om, adică un anumit serviciu să fie făcut de un om la două comune. Cetăţeanul care vine la primăria de comună nu va înţelege că asistentul social, secretarul sau contabilul e plecat în cealaltă comună”, a declarat marţi, pentru AGERPRES, liderul SCOR Mureş, Adrian Crăciun.
Liderul sindical a spus că, în condiţiile unor reduceri drastice de personal, majoritatea primăriilor de comune, care oricum nu au organigrama completă, nu vor mai putea acoperi servicii importante pentru cetăţeni.
„Pur şi simplu nu vom putea acoperi serviciile pentru cetăţeni. Abordarea nu este corectă. UAT-urile administrează teritorii, avem foarte multă activitate cu terenurile din comună, tot ce ţine de APIA, primăriile fac aproape tot dosarul, oamenii merg cu dosarele aproape soluţionate pentru subvenţii. De aceea, raportarea la numărul de locuitori nu este una sănătoasă. Trebuie să pui în calcul suprafaţa pe care o acoperă fiecare comună şi serviciile pe care le are cetăţeanul. Rolul nostru acesta este, să nu purtăm pe drum cetăţeanul câte 40-50 de kilometri”, a spus Adrian Crăciun.
Lidera SCOR din Primăria Sântana de Mureş, Corina Câmpean, a arătat că problemele de personal de specialitate pe anumite domenii se datorează, în special, salarizării deficitare şi că mult invocata digitalizare a primăriilor nu a însemnat altceva decât o atribuţie în plus.
„Toate dosarele întocmite de UAT-uri pe computer trebuie să fie imprimate şi pe hârtie. Aşa cere Curtea de Conturi. Tot ce se face pe computer trebuie listat şi îndosariat. Noi, pe perioada acestui protest, nu avem program cu publicul. Dar faptul că nu avem program cu publicul nu înseamnă că nu lucrăm. Profităm de ocazie să arhivăm numeroasele documente pe care nu reuşim să le facem în timpul programului normal de muncă. Se lucrează intens în fiecare birou, chiar dacă nu este program cu publicul. În plus, există activitate pe tot ce se poate face online”, a precizat Corina Câmpean.
Secretarul General al comunei Sântana de Mureş, Cosmina Blănaru, a arătat că, după calculele Guvernului, acest UAT, aflat în proximitatea municipiului Târgu Mureş, care numără peste 6.650 de locuitori conform datelor statistice (6.612 conform recensământului), dar care în realitate ar avea circa 8.000 şi circa 1.000 persoane juridice, ar trebui să funcţioneze cu 19 angajaţi, lucru absolut imposibil.
Pe organigrama Primăriei Sântana de Mureş, a precizat Cosmina Blănaru, în aparatul propriu sunt 39 de posturi, din care sunt ocupate 31, două din aceste posturi fiind temporar vacante.
Primarul din Sântana de Mureş, Dumitru Moldovan, a spus, la rândul său, că modul de reducere a personalului nu a fost gândit în funcţie de specificul localităţilor şi că, cel puţin în această comună, s-au făcut economii importante prin achiziţionarea de utilaje şi prin angajarea unui administrator pentru sala de sport.
„Am achiziţionat utilaje, atât cu banii noştri, cât şi prin GAL, tocmai în ideea unei gospodăriri mai bune a comunei. Am pornit de la ideea că, în momentul în care făceam un contract de deszăpezire, firma solicita clar 5.000 de lei doar pentru faptul că ne stă la dispoziţie şi ulterior se taxau orele de lucru. Atunci am decis să ne cumpărăm excavatorul, tractorul, utilajul de deszăpezire tocmai în ideea în care noi să facem lucrul acesta cu oamenii noştri. Facem şi economii şi ne gospodărim mult mai bine. Dar, acum, oamenii aceştia vor trebui să plece pentru că nu-i mai putem ţine. Ni se spune că noi trebuie să facem acte, UAT-ul este instituţie care produce acte, nu produce alte bunuri. Noroc că nu am făcut societate pentru apă-canal. La ora actuală, apa şi canalul în patru sate este întreţinută de o singură persoană împreună cu viceprimarul. Ne chinuim de doi ani să predăm reţeaua operatorului regional de apă, încă nu s-a reuşit, deşi ne-am conformat la tot ce ne-au cerut. În plus, la sala de sport, avem o persoană care se ocupă de gestionare şi primeşte 2.000 de lei pe lună. Vom fi obligaţi să externalizăm serviciul, iar o firmă cere 10.000 lei pe lună. Care e economia?”, a afirmat Dumitru Moldovan.
Totodată, edilul consideră că, prin reducerile de personal, aşa cum au fost gândite a nivelul Guvernului, proiectele vor stagna, comunele nu vor mai putea fi gospodărite corespunzător, iar timpul de aşteptare pentru eliberarea unor documente se va dubla sau chiar tripla. AGERPRES