Afacerea Termocentrala Iernut, un fel de Bechtel al energiei. Încă o probă a incompetenței slujbașilor statului român (I)
La 10 ani de la semnarea contractului de modernizare a Termocentralei Iernut, aceasta încă nu produce electricitate, ci doar pagube statului român. Contractul de modernizare a fost atribuit firmei spaniole Duro Felguera SA Gijon, în asociere cu Romelectro SA București, la finele lui 2016. Lucrările au început în 2017 și trebuia finalizate în 2020. N-au fost. Abia în iunie 2021 contractul cu spaniolii a fost reziliat. În acel moment, conform notificării de reziliere a contractului, trimisă de Romgaz spaniolilor de la Duro Felguera și consultată de Punctul, stadiul lucrărilor atinsese 95,4%.
După care la Termocentrala Iernut s-a așternut liniștea. Inexplicabil, timp de doi ani, nu s-a făcut nimic în sensul deblocării lucrurilor. Singurii care au făcut ceva au fost antreprenorii neserioși: au dat statul român în judecată cerând toți banii care li se cuvin, ca și cum și-ar fi făcut impecabil treaba la Iernut.
În aprilie 2023, SNGN Romgaz, proprietarul Termocentralei Iernut, a luat o decizie cel puțin bizară: a semnat un nou contract, pentru finalizarea lucrărilor la termocentrală, exact cu aceeași asociere, Duro Felguera-Romelectro, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și a avut și tupeul să ceară mai mulți bani pentru asta. Explicația, dată de un oficial al Romgaz, citat de postul TV Digi24, e și mai bizară: ”… firma spaniolă (Duro Felguera SA – n.n.) deține softurile, documentațiile, licențele și know-how-ul necesare funcționării echipamentelor deja montate, acestea fiind protejate de drepturi de proprietate intelectuală”.
Aserțiunile acestea nu stau în picioare. Softurile și documentațiile echipamentelor deja montate puteau fi achiziționate de la producătorii echipamentelor. Duro Felguera SA nu produce aproape niciun fel de echipamente pentru termocentrale. Doar mărunțișuri. Conform propriului site, spaniolii montează ceea ce produc alții. Ba chiar ne spun și care sunt producătorii de echipamente de genul celor de la Iernut: General Electric, Alstom Power, Siemens, Mitsubishi Heavy Industries și Pratt & Whitney. Dacă chiar voia să scape de Duro Felguera, Romgaz avea alternativa să cumpere softurile și documentațiile necesare de la firmele numite. Dar cineva de la vârful SNGN Romgaz n-a vrut asta.


Ca să n-o lungim prea mult: după semnarea celui de-al doilea contract cu aceeași asociere Duro Felguera-Romelectro (apropo, această din urmă firmă intrase în insolvență, ceea ce o ”recomanda” clar pentru un contract gras cu statul), cele două firme au renunțat la acțiunea în Justiție intentată Romgaz. Iar Romgaz, în schimbul acestui favor, le-a oferit spaniolilor o pleașcă incredibilă: ”(Romgaz – n.n.) renunță la orice plângeri, cereri și pretenții, trecute, prezente și viitoare de natură civilă, legate în mod direct sau indirect de raporturile juridice… cu privirile la lucrările executate de Asociere (e vorba de asocierea Duro Felguera-Romelectro – n.n.) până la data de 17.06.2021”. Citatul de mai sus e dintr-un document Romgaz, consultat de Punctul, datat 31 martie 2023, articolul 2.6. Sublinierea ne aparține.
Să mai spunem doar că, grație acestui paragraf, SNGN Romgaz, adică statul român, a renunțat benevol la câteva sute de milioane de lei.
E o poveste care seamănă izbitor, pe alocuri, cu cea a contractului Bechtel pentru autostrada A3 Transilvania. Barem atunci am intrat în NATO. Acum… continuăm zilele următoare.
În imaginea de sus, o turbină montată de spanioli la Termocentrala Iernut.
Sorin Simion
sursa foto: Facebook/Sebastian Burduja
