Academia Sighişoara, a cărei a 26-a ediţie se desfăşoară în Cetatea Sighişoarei până în data de 9 august, este un proiect gândit ca un pod cultural între Elveţia şi România, a declarat, pentru AGERPRES, iniţiatorul manifestării, violonistul Alexandru Gavrilovici.
„Ideea de bază a Academiei Sighişoara a fost, încă din 1993, implementarea unei şcoli de vară, un curs de măiestrie susţinut de profesori de renume internaţional de la academiile din Elveţia, în primul rând. Proiectul Academia Sighişoara este gândit ca un pod cultural între Elveţia şi România, bineînţeles cu contribuţii din afară. Începem întotdeauna în mod tradiţional la 1 august, este Ziua Naţională a Elveţiei şi am ţinut să subliniez în felul acesta şi legătura noastră spirituală şi cetăţenească cu cele două ţări, România şi Elveţia. Probabil că acest concept a ‘dat bine’, cum aud prin România, fiindcă în ultimii zece ani ambasadorii Elveţiei au ţinut să fie prezenţi la Sighişoara şi să ne întărească în această idee a unui pod cultural între cele două ţări, adică o deschidere înspre Europa şi înspre lume, dar într-o atmosferă de parteneriat între cele două ţări”, a declarat Alexandru Gavrilovici, directorul artistic al Academiei Sighişoara.
Violonistul a arătat că în acest an la Academia Sighişoara participă 45 de studenţi din toată lumea, iar între profesori se regăsesc nume mari ale scenei internaţionale, precum Marc-Antoine Bonanomi (dublu bas), Endre Guran (viola), Alexandru Gavrilovici (vioară), Adrian Kreda (pian), Adelian Oprean (vioară), Gerardo Vila (pian), toţi din Elveţia, Babiloni José Enrique Bouché (violoncel) din Spania, Irina Gavrilovici (canto) din Austria, Collin Hansen (operă) profesor în SUA şi Finlanda, Vladimir Lakatos (orchestre) şi Verena Sennekamp (violoncel), ambii din Germania.
„Avem 45 de studenţi fiindcă vrem să menţinem un criteriu de calitate şi nu de cantitate. În medie, de la începutul Academiei au fost peste 2000 de studenţi, fiindcă am avut ani şi cu 70-80 de studenţi. Clasa de canto a luat un avânt excepţional, la pian sunt mulţi înscrişi – am ajuns în faza dureroasă de a respinge înscrieri, fiindcă nu putem să fim mai mari şi cred că nici nu este lucrul cel mai potrivit dacă vrem să menţinem o calitate, să nu dăm lecţii pe bandă rulantă. Programul artistic este numai o reflexie în exterior a programului pedagogic. Profesorii se prezintă şi ca atare nu suntem numai la teorie, suntem şi la practică. Şi mă străduiesc ca şi director artistic să alcătuiesc împreună cu colegii mei programe care au sens, nu doar sens de divertisment, ci şi sens cultural de tip eveniment cultural”, a arătat violonistul.
Alexandru Gavrilovici a subliniat că programele artistice sunt în aşa fel concepute încât să cuprindă în special compozitori români şi elveţieni, însă şi compozitori şi artişti consacraţi pe plan mondial.
„Anul acesta sunt 200 de ani de la naşterea Clarei Schumann, a fost prima artistă femeie care a ajuns la un grad de notorietate la fel ca şi bărbaţii şi aceasta nu doar pentru că a fost şi consoarta lui Robert Schumann. La această ediţie a Academiei Sighişoara a fost cântat Dinu Lipatti, care a reprezentat o punte între România şi Elveţia, este unul din cei mai celebri pianişti ai tuturor timpurilor. A murit, din păcate foarte tânăr, iar maturitatea a atins-o în Elveţia, unde a fost profesor la Geneva. De asemenea, Constantin Silvestri, care a studiat la Târgu Mureş, un artist de mare notorietate internaţională, care a plecat din România devenind dirijor important în Anglia, un compozitor de primă mână. Dacă ar fi să facem un clasament, Silvestri se situează după Enescu şi Lipatti într-o scarificare valorii în plan românesc. De asemenea, Arthur Honegger, un clasic elveţian, care a trăit în Geneva şi i-a cunoscut personal pe aceşti doi artişti români, mai ales pe Dinu Lipatti – există şi fotografii celebre în care apar amândoi pe munte. De ce povestesc asta, ca să arătăm că dorim ca programele să aibă un sens mai larg decât muzica propriu-zisă”, a precizat directorul Academiei Sighişoara.
În programul Academiei mai figurează compoziţii ale lui Julien-Francois Zbinden, care în acest an a împlinit 102 ani dar care cântă la pian şi compune în continuare, Cezar Frank, Sandor Veress, Dmitri Şostakovici etc.
Violonistul mai arătat că, anual, Academia Sighişoara organizează un concert la sinagogă, pentru a mulţumi astfel pentru un gest de umanitate făcut de un cetăţean american, David Blum, care a contribuit la restaurarea acestui lăcaş din Sighişoara.
„David Blum, trecând prin Sighişoara, a văzut mica sinagogă părăsită, mai era un singur evreu în Sighişoara. S-a hotărât să o restaureze, să o deschidă publicului şi să găzduiască evenimente culturale. La fiecare ediţie a Academiei Sighişoara îi dedicăm un concert domnului David Blum”, a precizat Gavrilovici.
În ultima zi a Academiei Sighişoara studenţii au ocazia de a cânta în public,în cadrul unei „Schubertiade”, iar aceste concerte au loc în mai multe locaţii ale Cetăţii Medievale.
Academia Sighişoara s-a numit la început Festivalul de Muzică de Vară Sighişoara şi dintr-un curs pentru studenţi din România şi Elveţia, susţinut de profesionişti în domeniu, recunoscuţi pe plan mondial, s-a transformat într-un important festival internaţional de muzică, dar cu accent pe caracterul de şcoală de vară. AGERPRES