În inima Transilvaniei, un cătun odinioară pustiit, Angofa, se transformă spectaculos după ce s-a reinventat, graţie Fundaţiei ADEPT Transilvania din Saschiz, care a insuflat din nou viaţă şi speranţă în zonă, transformând istoria uitată într-o poveste de renaştere şi optimism ce devine o sursă de inspiraţie pentru comunităţile din jur.
Cândva redus la o şcoală singuratică şi două case, dintre care doar una se mai putea numi cămin, cătunul Angofa a renăscut prin eforturile unei fundaţii dedicată conservării biodiversităţii şi dezvoltării rurale. După un efort derulat pe parcursul mai multor ani, această organizaţie a insuflat din nou viaţă nu doar vechii şcoli şi unei gospodării tradiţionale, transformată într-o fermă demonstrativă cu locuri de cazare, ci şi naturii însăşi, care acum înfloreşte cu o frumuseţe renăscută.
Angofa este un cătun care aparţine de municipiul Sighişoara şi era, până în perioada anilor 1970-1980, un sat de dimensiuni mici, o aşezare românească a cărui locuitori se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea animalelor.
În anii ’70 aici existau peste 80 de locuinţe, iar oamenii satului au început să se mute la Sighişoara, mai ales că la Angofa nu aveau nici măcar curent electric, iar drumul era impracticabil în perioadele ploioase.
Singura casă veche din Angofa în care se mai poate locui îi aparţine lui Nicu Homorozan, acum în vârstă de 90 de ani. Bătrânul, de o vitalitate extraordinară, petrece fiecare vară în satul natal, unde îşi îngrijeşte livada şi lucrează cele peste 4 hectare de teren din jurul locuinţei.
„Întrucât oamenilor de aici li s-au oferit terenuri de casă în Sighişoara, majoritatea şi-au demolat casele din Angofa şi le-au reconstruit în oraş, aşa că angofenii locuiesc acum pe străzile Română, Ana Ipătescu şi Câmpului din Sighişoara. Singura casă de locuit care mai există în Angofa este a noastră. Noi nu am plecat la nimic la Sighişoara, ni s-a dat teren pentru case, care a fost trecut pe numele nostru, iar pământul din Angofa era lucrat de Colectiv. Am construit o casă la Sighişoara, dar nu am stricat-o pe cea din Angofa, cum au făcut vecinii noştri, aşa că este exact cum era pe vremea părinţilor mei şi a copilăriei mele”, a declarat pentru AGERPRES Nicu Homorozan.
El a evocat cu nostalgie vremurile din copilărie când satul era populat.
„Viaţa în Angofa era tare frumoasă şi liniştită, chiar dacă lucram mult cu pământul. Acolo am făcut şcoala şi duminica aveam fotbal sau handbal, eu eram în echipa de fotbal şi ţin minte că am luat locul II la Sighişoara. Eram mulţi copii şi toţi umblam la şcoala din sat. Din anii ’70 au început oamenii să plece, iar în 20 de ani nu mai era nimeni în sat. Nu spun că am plecat forţat, practic oamenii au vrut să meargă mai aproape de serviciu şi spre un trai mai bun, fiindcă la Angofa nu era curent electric. Eu am decis să nu stric casa, am plătit impozit şi atunci, plătesc şi acum şi am lăsat casa unui fiu de-al meu”, îşi aminteşte Nicu Homorozan.
Bătrânul spune că îi e dor de sat, aşa cum era odinioară, iar acum pare că îi este un pic dificil să mai ajungă, fiindcă nu a mai fost acolo de două luni. Marea lui satisfacţie este că de casa din sat se ocupă fiul său cel mic.
În Angofa nu a existat biserică, nici cămin cultural sau cimitir, iar oamenii îşi îngropau morţii pe un deal, unde se mai văd câteva cruci.
În cătun, după depopularea totală şi după demolarea masivă din anii ’70 – ’80, părea că în afară de ciobanii care îşi păşunează oile nu va mai trece nimeni prin zonă, însă speranţa a renăscut odată cu venirea aici a Fundaţiei ADEPT Transilvania. Scopul ADEPT era să ofere peisajelor cu înaltă valoare naturală din Transilvania şi comunităţilor de mici fermieri din zonă un viitor economic şi o relevanţă pentru secolul XXI, fără a sacrifica sustenabilitatea şi productivitatea.
Specialistul în dezvoltarea afacerilor comunităţilor agricole din cadrul Fundaţiei ADEPT Transilvania, Ben Mehedin, ne-a prezentat modul în care a fost restaurată o gospodărie din Angofa – a doua construcţie care mai exista în acest cătun, în afară de casa familiei Homorozan şi de şcoală – pentru a fi transformată într-o fermă demonstrativă.
„Aici a fost o gospodărie tradiţională, care nu s-a dărâmat după ce oamenii au părăsit zona. Noi am decis să o restaurăm şi să îi dăm o viaţă nouă. La Angofa nu mai existau case în picioare, doar casa vecinului nostru, Nicu Homorozan şi a fiului acestuia, Gabi, care e singura rămasă din vremurile vechi, şi clădirea fostei şcoli, care a fost construită prin anii ’30 ai secolului trecut. Domnul Homorozan, în vârstă de 90 de ani, are locuinţa în Sighişoara, dar vară de vară locuieşte aici. În vremurile trecute, pe la 1820-1840 Angofa era, după cum arată datele statistice, un cătun de 80 de fumuri, după unele izvoare de vreo 100 şi ceva de fumuri. Prima depopulare se spune că a început în jurul anilor 1860-1870, când sighişoreni au luat decizia să mute albia pârâului Şaeş din zona bisericii ortodoxe din Corneşti, azi cartier al Sighişoarei. Şi asta, spun ei, ar fi creat o diferenţă de nivel cam de 4 metri între locul de vărsare iniţial şi cel final, fapt ce ar fi dus la o schimbare a regimului hidrografic în toată zona. Şi, ca atare, şi echilibrul geologic s-a schimbat. Ar fi fost teribile alunecări de teren începând de acolo, de la pădure, peste tot, ceea ce cauzat o migraţie în masă a localnicilor. Dar migraţia asta a fost definitivată în momentul în care revoluţia socialistă s-a suprapus peste revoluţia industrială în România”, a subliniat Ben Mehedin.
Ceea ce Fundaţia ADEPT a adus la Angofa este infrastructura, fapt ce a dus deja la construirea unor cabane în zonă, dar mai ales la mutarea aici a unei familii tinere, în gospodăria reconstruită acum ca fermă demonstrativă.
În timpul restaurării, casa tradiţională a fost păstrată, grajdul şi şura au fost transformate în sală de conferinţe şi bucătărie, iar la etaj şi în locul fostelor anexe gospodăreşti a fost construită o mică pensiune, deocamdată cu circuit închis.
„Avem panouri solare la această fermă şi la clădirea fostei şcoli, am investit în alimentarea cu apă sume foarte mari din fonduri proprii, am contribuit la întreţinerea drumului pentru că drumul era impracticabil, mai ales după ce ploua”, a precizat Ben Mehedin.
Coordonatorul de proiecte din cadrul Fundaţiei ADEPT Transilvania, Laura Chirilă-Paşca, ne-a arătat cum, printr-un proiect accesat, această gospodărie dărăpănată din Angofa a fost transformată într-o fermă demonstrativă, într-un centru modern destinat fermierilor din zonă şi oamenilor de ştiinţă interesaţi să studieze pajiştile din Transilvania.
„Am gândit-o ca o sală unde putem să facem tot felul de întâlniri, nu doar cu oamenii locului, ci şi cu oamenii de ştiinţă care vor să vină să facă cercetare. În vara anului 2024 am avut trei grupuri de cercetători, anul acesta de asemenea. Au venit şi au stat aici şi şi-au făcut cercetarea. Avem şi câteva locuri de cazare, dar doar pentru ai casei, adică oameni de ştiinţă sau alţi oameni din ONG-uri, şi sperăm că încet, încet, dacă totul merge cum trebuie, s-ar putea să ne transformăm şi într-un mic centru de turism. Însă asta doar pentru cei care înţeleg foarte bine misiunea noastră şi înţeleg că este un plus, nu doar pentru noi, ci şi pentru comunitate. Faptul că ei vin şi stau aici ne-a bucurat foarte mult. Am găsit un cuplu tânăr care a fost de acord să înceapă să lucreze cu noi şi să aibă grijă de toate astea, pentru că fără comunitatea locală nu am fi reuşit nimic. Această fermă demonstrativă a fost construită printr-un proiect, dar şi cu sprijinul a două alte organizaţii mai mari şi sperăm să fie foarte interesantă pentru toată lumea”, a arătat Laura Chirilă-Paşca.
Ferma din Angofa a fost preluată de fundaţie în anul 2017. La acel moment, cătunul nu mai era locuit demult, iar pajiştile erau distruse din punct de vedere al vegetaţiei, fiind păşunate excesiv de un număr mare de oi. Din anul 2017 s-a acţionat prin diferite proiecte pentru îmbunătăţirea biodiversităţii, restaurarea pajiştilor degradate prin reînsămânţare, pentru renaşterea florei spontane, reintroducerea unor polenizatori şi pe dezvoltarea părţii de ecoturism în zona Angofa.
Ferma model din Angofa a fost realizată printr-un proiect finanţat de Planet Foundation cu 230.000 euro, care a presupus atât recondiţionarea şi extinderea gospodăriei, cât şi achiziţionarea unor bovine. Nu a fost o călătorie solitară, căci alte două organizaţii şi-au împărtăşit sprijinul în acest proiect de suflet.
În vechea şcoală, cumpărată de fundaţie, şi la ferma demonstrativă, aproximativ 100 de fermieri îşi modelează viitorul, inspirându-se dintr-o comunitate unde 500 de hectare sunt exploatate în armonie de 15 fermieri dedicaţi.
Reprezentanţii ADEPT Transilvania susţin că habitatul remarcabil şi diversitatea speciilor din Angofa şi din zona Târnavei Mari depind de gestionarea tradiţională continuă realizată de comunităţile de mici fermieri şi că o creştere a numărului de bovine contribuie la menţinerea pajiştilor în bune condiţii.
Ei consideră că, atâta timp cât managementul tradiţional oferă venituri şi stimulente decente, fermierii vor conserva habitatele şi speciile asociate, aşa cum au făcut-o de secole, dar că în lipsa acestei susţineri, fermierii sunt tentaţi să îşi maximizeze veniturile prin exploatarea excesivă a păşunilor şi terenurilor. Proiectele implementate la Angofa de această fundaţie au demonstrat că există tehnici inovatoare, produse şi metode de management cooperativ pentru protejarea biodiversităţii pajiştilor, dar şi pentru eficienţă economică.
Activitatea de pionierat derulată la Angofa de Fundaţia ADEPT Transilvania din Saschiz, dar şi în Viscri, nu a rămas neobservată, astfel că, în 2019, a câştigat premiul Asociaţiei Europene de Conservare a Mediului (EOCA) la categoria de peisaj şi animale sălbatice cu proiectul „Restaurarea pajiştilor şi trasee tematice în Angofa”. Şi aceasta după ce s-a reuşit inclusiv amenajarea unui traseu cicloturistic spre Angofa, marcat corespunzător.
Ulterior, fundaţia a reuşit dezvoltarea a două aplicaţii pentru telefonia mobilă, una implicând „ştiinţa populară” sau „ştiinţa cetăţenească”, pentru fauna şi flora din Angofa şi Viscri, în cadrul proiectului TransilvaCooperation, cofinanţat prin Programul LIFE al Uniunii Europene, în cadrul căruia au fost restaurate peste 400 de hectare de păşune şi fâneaţă din cele două localităţi.
De asemenea, prin proiectul LIFE Metamorphosis, derulat la nivel naţional de către Fundaţia ADEPT Transilvania, s-a trecut la protejarea a 15 specii prin conservarea biodiversităţii şi a peisajelor agricole tradiţionale şi au fost reintroduse două specii protejate, Pseudophilotes bavius hungarica şi Phengaris teleius.
Apoi, alături de experţi din România şi Marea Britanie, a implementat un proiect inovator în localitatea Angofa, numit LIFE DiverSEED, care prevede restaurarea unor terenuri prin colectarea de seminţe de flori de câmp de pe suprafeţe mai bine conservate din ţară, pentru a fi semănate pe pajişti degradate.
„Nu e simplu de lucrat cu fermierii, care, fireşte, urmăresc să îşi asigure un profit, însă încet-încet încep să înţeleagă. Noi, la ferma demonstrativă de la Angofa, le putem arăta anumite practici de management, cum se iau analize de sol, ce producţii pot să aibă în aşa fel încât să păstreze şi biodiversitatea. Şi aceasta, mai ales că acum Ministerul Agriculturii dezvoltă o serie de măsuri de agromediu. Auzim de eco-scheme care sunt destul de greu de implementat pentru fermieri şi noi credem că vom găsi anumite soluţii pentru o parte din acestea. Avem activităţi concrete în care chiar intervenim cu utilaje inovatoare, pentru îndepărtat tufăriş, sisteme de cosit sau anumite sisteme de păşunat. Toate aceste cunoştinţe le transmitem la Angofa şi Viscri”, a precizat Ben Mehedin.
La baza acestui proiect stă un model olandez, studii şi monitorizări, sfaturi ale specialiştilor şi recomandările europene din domeniu. Intenţia este ca acest proiect să devină un model replicat şi în alte zone ale României, afectate de păşunatul ovin excesiv.
„Am dezvoltat o potecă tematică de 8 kilometri care trece prin fermă şi pe terenurile vecinilor noştri. Sperăm să ajungem şi la acea strategie, şi anume să vindem produse direct de la fermă. Deci scopul final este să adăugăm valoare care să se bazeze pe valorile ecologice şi să avem nişte produse de calitate pe care fermierii din Angofa şi din Viscri să le poată vinde”, a adăugat Laura Chirilă-Paşca.
Proiectele derulate la Angofa au însemnat cartografierea habitatelor, a speciilor şi a modului de utilizare a terenurilor din zonă, inclusiv a elementelor specifice de peisaj, precum zonele umede sau bălţile, perdelele forestiere, arborii izolaţi, elemente extrem de importante pentru flora şi fauna sălbatică, dar şi din punct de vedere estetic, la nivel de peisaj.
În plus, au fost elaborate planuri de management local, împreună cu cei care gestionează terenurile, pentru ca, ulterior, să fie pus în practică un management bazat pe cooperare în deplin acord cu comunităţile locale.
Datorită iniţiativelor dedicate protejării biodiversităţii, satul Angofa renaşte încetul cu încetul. După patru decenii de absenţă, prima familie şi-a regăsit drumul înapoi acasă, aducând cu ea speranţa unui nou început.
Ca un simbol al acestei renaşteri, fluturii coloraţi şi flora spontană şi-au făcut din nou apariţia, transformând peisajul şi sufletele celor care trec prin Angofa.
După ani de păşunat excesiv şi neglijenţă, natura îşi redescoperă frumuseţea şi vitalitatea la Angofa, reînviind farmecul sălbatic al locului. Poate că oamenii nu vor reveni acasă, poate că mulţi dintre cei care au plecat de aici nici nu mai sunt printre noi, dar există o certitudine liniştitoare: graţie oamenilor dedicaţi, natura va găsi o cale de a se regenera şi de a-şi recâştiga frumuseţea pierdută, reînsufleţind locurile cu o nouă viaţă şi speranţă. AGERPRES