Cum împăcăm capra protejării mediului cu varza decarbonizării. Cine sunt promotorii proiectului
Am arătat, în episodul precedent, care sunt taberele care se ciocnesc pe tema necesității finalizării hidrocentralei de la Răstolița. Pe de o parte, Guvernul, care ține să dea în folosință opt amenajări hidroelectrice rămase nefinalizate, și câteva ONG-uri ecologiste, care prevăd un cataclism de mediu în cazul în care hidrocentralele vor începe să funcționeze.
ONG-urile au amenințat inclusiv cu sesizarea organismelor europene. Pentru că, spun ecologiștii, la nivel european există mai multe directive care impun conservarea și protejarea mediului, a speciilor amenințate cu extincția etc.
La fel de adevărat e, însă, că tot organismele europene (Comisia, în primul rând, care e un fel de guvern european transnațional) insistă pentru decuplarea de la combustibilii fosili. Există semnat de toate statele membre (y compris România) un așa numit European Green Deal – Pactul Verde European – care prevede atingerea neutralității climatice în 2050. Adică zero emisii de carbon. Ca prag intermediar e fixat anul 2035. Până atunci, emisiile de carbon trebuie reduse cu 55% față de anul de referință 1990. E așa numitul plan ”Fit for 55”.
Pentru a respecta aceste angajamente pe care și România și le-a asumat, e necesară, între altele, trecerea la producția de electricitate exclusiv din resurse regenerabile: eolian, solar și hidro. Avem deci nevoie de cât mai multe centrale eoliene, de cât mai multe parcuri fotovoltaice și de cât mai multe hidrocentrale. Pentru asta, îndată după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a lansat planul RepowerEU. În esență, acesta alocă bani nerambursabili fiecărui stat membru tocmai pentru a-și dezvolta capacități de producție de energie verde. De asemenea, în PNRR sunt prevăzuți alți bani (nerambursabili și aceștia) pentru dezvoltarea acestor capacități. Problema se pune cum să împaci capra protejării mediului cu varza decarbonizării.
Cine militează pentru pornirea hidrocentralei Răstolița
Din 2022 încoace, de când, pe lângă respectarea ”Fit for 55” și a Planului Verde European, se mai pune acut și problema independenței energetice față de Rusia agresoare, Guvernul PSD-PNL a stimulat finalizarea lucrărilor la Răstolița. Cel mai acerb susținător al hidrocentralei a fost fostul deputat și președinte al PSD Mureș, Vasile Gliga. Încă de la jumătatea deceniului trecut, Vasile Gliga s-a luptat din răsputeri pentru reluarea lucrărilor la Răstolița. La vremea respectivă, a fost de notorietate disputa perpetuă dintre acesta și Cristiana Pașca-Palmer, fost ministru al Mediului în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
De altfel, mandatul dnei Pașca-Palmer la Mediu a fost considerat unul dezastruos** de Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România. Despre legăturile strânse dintre ex-ministrul Cristiana Pașca-Palmer și Fundația Conservation Carpathia (condusă de germanul Cristoph Promberger) s-au scris zeci și sute de articole de presă. Într-unul dintre ele*** se scria că unele plimbări cu elicopterul ale dnei ministru fuseseră plătite de Conservation Carpathia. Nu întâmplător, azi, Conservation Carpathia e printre cei mai mari dușmani ai proiectului hidrocentralei de la Răstolița.
Demersurile lui Vasile Gliga nu au avut succes atunci. Ele au fost, însă, continuate de fiica acestuia, actuala deputată PSD de Mureș Dumitrița Gliga. Aceasta a făcut poteci spre birourile factorilor decizionali, a stat pe capetele miniștrilor implicați, a adus fel de fel de demnitari pe șantierul barajului și și-a făcut un obiectiv capital din a vedea hidrocentrala de la Răstolița furnizând electricitate.
Mai nou, au început să ”miște” în această direcție și liberalii, deși aceștia cel mai mult au ajutat proiectul Răstolița prin pasivitate. Asta atunci când nu l-au sabotat. Însuși prefectul Ciprian Dobre s-a trezit din letargie și i-a contrat pe ONG-iștii care se opun proiectului. Apropo de prefectul Dobre: elocventă pentru atitudinea sa față de Răstolița e o scurtă declarație oferită la începutul acestei luni site-ului voceatv.ro*: ”Construim hidrocentrala de la Răstolița. De data aceasta serios”. Carevasăzică, au construit-o și până acum, dar așa, mai la mișto.
Dincolo de glumă, e de remarcat folosirea persoanei I plural. Construim hidrocentrala noi, liberalii, ăsta e mesajul semi-subliminal al prefectului Dobre. Întărit și de recenta vizită pe șantierul hidrocentralei al ministrului Mediului, Mircea Fechet, coleg de partid al prefectului Ciprian Dobre și care s-a exprimat la fel, la persoana I plural, dând de înțeles că fără PNL, hidrocentrala Răstolița n-ar avea nicio șansă să fie dată în funcțiune. Deh, vin alte rânduri de alegeri în toamnă.
**https://www.nostrasilva.ro/comunicate/mandat-dezastruos-al-echipei-de-la-ministerul-mediului/
VA URMA
Citeste prima parte mai jos:
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.