Profesorul universitar doctor Augustin Lazăr, fostul procuror general al României în perioada 2016-2019, a declarat miercuri, la Târgu Mureş, că experţii care au analizat brăţările dacice nu au niciun fel de dubii cu privire la autenticitatea acestora, ideile contrare fiind alimentate doar de către cei care ar avea interesul ca aurul dacic să nu mai fie căutat.
„Aş vrea să vă spun că experţii care au contat, comunitatea ştiinţifică serioasă nu mai are niciun fel de dubii cu privire la autenticitatea acestor piese. Au dubii alţii, care au interesul să inducă aceste dubii şi nu au fost puţini cei care au interese în acest sens. De ce? Pentru că în colecţiile lor sau în colectele lor – nu e foarte clar dacă sunt colecţii sau colecte – s-ar putea să aibă dintre piesele acestea şi atunci colportează ceastă idee: ‘N-ar trebui să se mai cheltuie bani, n-ar fi mai bine să se lase, care pe unde sunt, că poate că nici nu sunt autentice?’ Nişte piese care sunt în patrimoniul tezaurului istoric al României nu pot fi nişte falsuri. Şi cu analizele care s-au făcut la diverse laboratoare de mare prestigiu în Europa şi în Statele Unite, fiindcă toată lumea a vrut să ştie despre ce discutăm aici (…) şi totuşi s-au mai găsit nişte oameni, după toate aceste teste care au şi stabilit care este provenienţa metalului – că este un aur nativ, provenind din Munţii Apuseni şi din ce exploatare, au stabilit-o experţii francezi – se mai găsesc unii care să spună: ‘dar dacă nu?’. ‘N-ar fi mai bine să nu mai caute procurorii, să le lase acolo unde sunt celelalte, măcar pe cele care nu s-au găsit?'”, a afirmat Augustin Lazăr.
El a adăugat că aceste idei au fost perpetuate inclusiv printr-o campanie de presă „foarte agresivă”.
„Acest raţionament a fost o campanie de presă, din păcate foarte agresivă, care demonstrează cât de mult rău pot face nişte oameni care se pretind jurnalişti, pentru că şi în jurnalism există o deontologie, şi cel care face o evaluare poate să vadă că în final lucrurile s-au clarificat. Dar nu, cei care sunt stimulaţi să meargă înainte, perpetuând această campanie agresivă, ştiu ei de ce fac”, a afirmat fostul procuror general.
Augustin Lazăr a prezentat, miercuri, studenţilor Facultăţii de Istorie şi Drept şi celor de la Masteratul Istorie şi Turism Cultural din cadrul UMFST Târgu Mureş, conferinţa „Epopeea brăţărilor regale dacice”, asociată cu prezentarea filmului documentar „The Hunt for Transylvanian Gold”, o producţie Kogainon Films Boston, SUA.
„Este vorba de protejarea patrimoniului cultural al României ca ansamblu, ca temă generală şi, în particular, o temă care este legată de epopeea brăţărilor dacice, brăţările regale dacice, care au fost furate, după cum se ştie, dintr-un sit arheologic din România, de la Sarmisegetuza Regia, şi apoi recuperate, cu destule dificultăţi, în cadrul unei operaţiuni judiciare internaţionale. Studenţii, din câte am văzut, sunt foarte interesaţi să ştie circumstanţele în care au fost recuperate aceste piese şi dacă ar fi posibil să se recupereze şi altele. În cadrul activităţilor judiciare s-a stabilit că ar fi fost furate 24 de brăţări, cel puţin. Dintre acestea, 13 au fost recuperate şi 11 piese se află în urmărire internaţională. Mai sunt informaţii că ar fi şi alte piese care au fost au fost furate, care urmează să fie căutate şi, probabil, găsite dacă cineva continuă munca noastră din anii trecuţi”, a precizat Augustin Lazăr.
Fostul procuror, care a coordonat mai mulţi ani ancheta soldată cu repatrierea a mai multor brăţări dacice şi alte obiecte sustrase de braconieri din siturile arheologice din proximitatea cetăţii Sarmizegetusa Regia, a subliniat că experţii au stabilit că valoarea unei astfel de piese de patrimoniu nu este evaluabilă în bani, fiindcă este vorba despre „lupul dacic” care este simbolizat în brăţările dacice.
„Practic, s-a recuperat un tezaur inestimabil, simbolistic, care reprezintă identitatea străbunilor noştri”, a mai afirmat Augustin Lazăr. AGERPRES