Un studiu realizat de experți de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București relevă folosirea extinsă a conturilor cu comportament neautentic pe Facebook în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din România din 2024, cu diferențe semnificative între partidele politice analizate. Cercetarea a analizat postările cu cel mai mare număr de distribuiri de pe paginile oficiale ale primelor patru partide politice româneşti, în perioada 10 mai – 8 iunie 2024.
AUR și USR, cele mai afectate de distribuiri suspecte
Studiul arată diferențe mari între partidele analizate în ceea ce privește proporția de distribuiri hiper-active. AUR înregistrează cele mai ridicate procente, cu distribuiri hiper-active între 20,6% și 28,1% din totalul distribuirilor pe postare.
USR prezintă cea mai mare variabilitate, cu procente între 14,2% și 45% – cea mai ridicată valoare înregistrată în studiu. O postare USR a avut 33,9% din distribuiri realizate de utilizatori „super-activi” (care au distribuit aceeași postare de cel puțin 10 ori).
PSD și PNL, distribuiri mai puțin suspecte
În contrast, PSD și PNL prezintă procente mai scăzute de distribuiri hiper-active. PSD înregistrează valori între 0% și 17,1%, în timp ce PNL are procente între 0% și 26,2%.
Comportamentele extreme
Cercetătorii au identificat comportamente suspecte extreme, cum ar fi conturi care au distribuit aceeași postare de 31 de ori sau care au postat până la 187 de mesaje pe zi (în medie, o postare la fiecare 7 minute). Unele conturi au postat 75 de mesaje în doar 10 minute.
Analiza detaliată a arătat că 95,5% din conturile hiper-active nu își declarau afilierile politice, deși distribuiau masiv conținut politic. Alte caracteristici identificate includ:
- 61,6% postau peste patru ori pe zi sau nu postau deloc timp de cel puțin 30 de zile consecutive.
- 18,8% nu aveau fotografii de profil cu persoane umane.
- 40,2% postau exclusiv conținut politic, civic sau de actualitate, fără postări personale.
- 17% nu aveau prieteni sau aveau mai puțin de 10 prieteni.
Implicații
Potrivit standardelor Meta, acest tip de comportament constituie „manipularea opiniei publice”, „manipularea discuțiilor politice” și „manipularea dezbaterii publice”. Studiul sugerează că această practică vizează algoritmii de recomandare ai Facebook pentru a crește artificial vizibilitatea conținutului politic.
Cercetătorii consideră că această situație ridică îngrijorări serioase privind integritatea discursului public și a procesului democratic, mai ales că se referă la alegeri la nivel european și la partide care reprezintă principalele forțe politice din România.