Din 2008 încoace, an de an (mai puţin cei doi ani în care pandemia de coronavirus nu a permis aşa ceva), familia omului de afaceri Vasile Gliga din Reghin e gazdă a unei manifestări etno-folclorice numite Balul Însuraţilor.
Azi, acest bal a ajuns o manifestare unică în ţară prin amploare (spre mia de participanţi) şi prin specific, la care participă inclusiv oaspeţi din alte zone ale ţării sau chiar români din diaspora.
A început ca un bal propriu-zis, dar la care participanţii trebuia obligatoriu să poarte costume populare. „A fost mai greu la început, că lumea nu prea mai avea costume populare. La prima ediţie au fost câţiva care au venit fără costume populare; atunci i-am lăsat, dar acum nu mai facem rabat. Nici n-a mai fost cazul.
Oamenii au început să şi le caute printre lucrurile vechi şi să înceapă să le poarte”, îşi aminteşte Dumitriţa Gliga, fiica lui Vasile Gliga, cea care e responsabilă de organizare încă de la prima ediţie.
Acum, deja portul costumelor populare, în satele din jurul Reghinului, nu mai e doar apanajul zilelor de bal. „Lucrul acesta a început să facă parte din normalul cotidian, ceea ce e extraordinar”, a mai spus Dumitriţa Gliga.
Tema ediţiei din acest an a fost unitatea românilor, sub toate formele ei. Ca la fiecare dintre ultimele ediţii, balul a fost completat de o expoziţie de obiecte tradiţionale – păretare, covoare, ştergare, costume populare, toate ţesute manual, farfurii, casa ţărănească cu toate obiectele specifice satului românesc de pe Valea Mureşului Superior şi a Gurghiului.
De cântat s-au cântat în principal melodii din zonă, interpretate, cum altfel, de artişti mureşeni, dar şi invitaţii din alte părţi au fost poftiţi la cânt şi dans. Nimeni nu s-a lăsat rugat.
Încă un lucru extraordinar pe care organizatorii Balului Însuraţilor de la Reghin l-a realizat, poate involuntar: au dat, probabil, idei şi altora.
Deloc întâmplător, astfel de manifestări etno-folclorice au început să fie organizate şi în alte sate din nordul judeţului Mureş.
Există bunăoară, un bal al Ionilor la Lunca, altele două sau trei în care participanţilor li se cere, de asemenea, să poarte costume populare.
E îmbucurător că bulgărele de zăpadă, urnit la Reghin, s-a pus în mişcare, semn că tradiţiile identitare străvechi nu vor (mai) fi uitate.
Video
Ansamblul folcloric Plăieşii din Republica Moldova: