Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2011, respectiv Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2011 la nivelul judeţului Mureş arată că atât serviciile deconcentrate, cât şi primăriile sau Consiliul Judeţean Mureş sunt departe de a se disciplina în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. Mai mult chiar, mai toate administraţiile publice locale sunt nemulţumite an de an de rapoartele controlori financiari, astfel încât le dau de muncă judecătorilor de la Tribunalul Mureş, instanţa care judecă pe fond contestaţiile acestor rapoarte.
Punctual
Curtea de Conturi a României a constatat în raportul pe 2011, dat publicităţii la începutul acestui an, că judeţul Mureş a primit cei mai mulţi bani din rezerva bugetară a Guvernului, şi anume aproape 9.200.000 de lei. Faptul că s-au dat nu ar fi aşa mare problemă, dacă raportorii Curţii de Conturi nu ar fi consemnat mai departe că: „S-a constatat că şi în anul 2011 s-a continuat practica întâlnită în anii precedenţi de alocare de sume importante din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prin emiterea de Hotărâri de Guvern între două rectificări bugetare pentru acţiuni care nu se dovedesc a fi urgente sau neprevăzute”.
Plăţi nerecuperate
Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş, condusă de Cristian Răduţ, este una dintre cele patru agenţii judeţene care nu a virat până la 31 decembrie 2011 la bugetul de stat suma aferentă drepturilor sociale neridicate de către beneficiari în cadrul termenului de prescripţie, pentru care s-a prescris dreptul acestora la acţiune. Cele patru agenţii, trei judeţene – Mureş, Giurgiu, Teleorman – şi cea a municipiului Bucureşti – nu au virat 1,205 milioane de lei.
Astfel, AJPIS Mureş a fost depistată cu abateri la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, Curtea de Conturi constatând că aceasta a efectuat plăţi nelegale deoarece nu a luat măsuri de suspendare a acordării drepturilor pentru persoanele care au obţinut venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, respectiv venituri din salarii, activităţi independente şi agricole. De asemenea, controlorii financiari au constatat abateri la agenţia de plăţi mureşeană şi în ceea ce priveşte acordarea ajutorului social, deoarece beneficiarii nu au declarat toate veniturile nete realizate, respectiv a alocaţiei pentru susţinerea familiei pentru că nu a aplicat diminuarea prestaţiei sociale proporţional cu numărul absenţelor nemotivate ale copiilor din familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei sau suspendarea prestaţiei sociale în cazul copiilor care nu mai frecventau şcoala ori au fost exmatriculaţi. În aceste două cazuri, responsabilitatea este împărţită deoarece primăriile nu au întocmit anchetele sociale conform legii, respectiv inspectoratul şcolar nu a trimis raportările aşa cum prevede legislaţia – lunar şi nu trimestrial.
Nu ştiu câţi mureşeni au auzit de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA), cert este că acest serviciu a funcţionat nu tocmai în litera legislaţiei financiare.
Terenuri neevaluate
Astfel, OJSPA a menţinut în contul „Provizioane pentru litigii” sume pentru care plata a devenit exigibilă, nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă în anul 2011, în conturile corespunzătoare de active fixe necorporale, licenţele pentru programele informatice achiziţionate, înregistrând aceste bunuri cu întreaga lor valoare la cheltuielile operaţionale ale perioadei şi nu treptat, prin înregistrarea la cheltuieli a amortizării acestora începând cu luna următoare punerii în funcţiune, în funcţie de durata normală de funcţionare de până la 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite, nu s-au evaluat terenurile aflate în administrare şi au fost încălcate prevederile Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Alte deconcentrate în ofsaid
În raport apare şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş pentru că nu a înregistrat în contabilitate obligaţiile instituţiei, ca urmare a sentinţelor definitive investite cu titlu executoriu de către terţi, la momentul producerii evenimentului (apariţiei datoriei), ci numai odată cu plata acestora, inexistenţa unei proceduri operaţionale clare în care să fie prevăzut modul de contabilizare a obligaţiilor instituţiei rezultate în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive (despăgubiri civile etc.), neimplementarea unor instrumente (aplicaţii informatice etc.) care să permită centralizarea şi inventarierea tuturor obligaţiilor de plată provenite din hotărâri judecătoreşti definitive.
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor apare de asemenea în raport pentru înregistrarea eronată a unor operaţiuni în evidenţa contabilă, nevirarea la bugetul se stat a garanţiei de participare la licitaţie pentru care dreptul de restituire a fost prescris, efectuarea de plăţi nejustificate în sumă totală de 29 de mii de lei către o persoană juridică pentru implementarea sistemului de control managerial şi evaluarea pentru certificare, serviciu care a fost realizat şi de structurile din cadrul direcţiei, decontarea nejustificată de servicii sanitare ca urmare a unor erori identificate în evidenţa efectivelor de animale.
AJOFM a fost găsită în ofsaid pentru că nu a calculat, înregistrat şi virat contribuţiile datorate bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate restante, reprezentând diferenţa de 1% (6,5% – 5,5%) aplicată asupra indemnizaţiilor de şomaj plătite în perioada anterioară anului 2010 şi accesoriile aferente, stabilite la solicitarea ANOFM, în urma măsurilor dispuse anterior de către Curtea de Conturi şi pentru că nu a respectat prevederile Legii nr. 174/2006, art. 2, alin. (7), referitoare la venitul lunar de completare acordat personalului disponibilizat prin concedieri colective din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor –ROMSILVA, ca urmare a restituirii pădurilor către foştii proprietari, respectiv nu s-a scăzut din perioada prevăzută de lege pentru acordarea venitului lunar de completare, numărul de luni pentru care s-au acordat plăţi compensatorii potrivit contractului colectiv de muncă.
Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Mureş nu a înregistrat suma de 18.000 de lei reprezentând drepturi salariale ce decurg din procese aflate pe rol.
Creanţe neînregistrate
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tîrgu-Mureş (SCJU), coordonat la acea vreme de dr. Florin Gomotârceanu, apare în Raportul Curţii de Conturi cu mai multe abateri. Prima ar fi neînregistrarea şi neurmărirea creanţelor provenite din taxele de spitalizare neachitate de către persoanele vătămate din accidente rutiere, agresiuni sau accidente de muncă. Apoi ar mai fi nerecuperarea debitelor reprezentând cheltuieli privind asistenţa medicală acordată persoanelor vătămate, de la persoane care prin faptele lor au adus daune sănătăţii acestora şi nerestituirea către casele de asigurări de sănătate a sumelor recuperate. De asemenea, conducerii SCJU Tîrgu-Mureş i se mai impută plata medicamentelor la un preţ mai mare decât cel ofertat, transmiterea unor medicamente expirate în perioada 2009-2010 către casele de asigurări de sănătate judeţene. Dacă rămânem în domeniul medical, Direcţia de Sănătate Publică Mureş condusă de către chirurgul Adrian Mureşan apare în raport pentru că nu a respectat legislaţia în domeniul auditului public intern.
Servicii cu probleme la Primăria Tîrgu-Mureş
Primăria a efectuat cheltuieli majorate nejustificat în sumă totală de 2.732 mii de lei, reprezentând subvenţii pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice de 391,30 lei/Gcal şi preţul local de facturare către populaţie de 231 lei/Gcal, în condiţiile în care Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, prin Avizul nr. 3442016/22.12.2010 a stabilit un preţ local de 301,01 lei/Gcal, pentru alimentarea cu energie termică pe bază de gaze naturale de către operatorul SC RFV Mureş Energy SA.
De asemenea, Controlorii financiari au constatat că Primăria Tîrgu-Mureş a efectuat plăţi nelegale din cauză că nu a urmărit contractul de concesiune privind delegarea de gestiune a serviciilor publice de salubrizare (reprezentând contravaloarea în lei a investiţiilor nerealizate de concesionar în primul an de derulare a contractului care trebuia reţinută din sumele achitate concedentului), în sumă de 1.925 mii de lei. Salubriserv ar fi trebuit să investească în platforme pentru colectare selectivă, linie tehnologică de selectare deşeuri reciclabile şi platforme de compensare, în valoare de 450.000 de euro, asumate prin contract şi nerealizate.
Dacă rămânem la contractul de salubrizare, la Primărie au au fost estimate prejudicii produse bugetului local în sumă de 618 mii de lei ca urmare a efectuării unor cheltuieli privind servicii de salubrizare din veniturile realizate din încasarea taxei de salubrizare, având ca destinaţie achiziţionarea de eurocontainere şi europubele – în condiţiile în care prin Contractul de concesiune nr. 5/15.01.2008 încheiat între Consiliul Local Municipal Tîrgu-Mureş şi SC SALUBRISERV SA Tîrgu-Mureş, a fost delegată gestiunea serviciilor publice de salubrizare, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii fiind în sarcina exclusivă a concesionarului.
De asemenea, Primăria nu a încasat redevenţe în sumă de 639 de mii de lei din concesionarea serviciului public de administrare a parcărilor cu plată. Pentru că angajaţii executivului nu au efectuat o verificare sistematică a gradului de realizare a lucrărilor pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, în scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării sau nefinalizarea clădirilor în termenul acordat prin autorizare şi prelungirea acesteia, ceea ce a determinat neîncasarea unor venituri importante pentru bugetul local, şi anume 190 de mii de lei.
30 de rapoarte de nereguli
Nici Raportul privind finanţele publice locale nu arată mai bine. Din 30 de conturi de execuţie verificate au rezultat tot atâtea rapoarte de control cu abateri constatate.
Astfel, lucrări de investiţii în valoare de 25.488 mii lei, finalizate şi pentru care au fost întocmite procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, au fost evidenţiate eronat ca investiţii în curs de execuţie – Consiliul Judeţean, Primăriile Crăciuneşti, Corunca şi Pănet. În evidenţa contabilă a Primăriei Nadeş, active fixe corporale în curs de execuţie în valoare totală de 288 de mii de lei au fost înregistrate ca active fixe necorporale. La Primăriile Mădăraş, Pănet, Păsăreni, Nadeş nu au fost evidenţiate în conturi de active necurente cheltuieli angajate pentru proiectarea sau reabilitarea acestora în valoare de 1.353 mii lei. Bunuri aflate în proprietatea Primăriei Vînători nu au fost înregistrate în evidenţele contabile, astfel că nu s-au regăsit nici în bilanţul contabil.
Nu au fost calculate şi evidenţiate în situaţiile financiare trimestriale şi anuale, cheltuielile cu amortizarea activelor fixe ce se supun amortizării potrivit legii – Primăriile Ceuaşu de Cîmpie, Nadeş, Miheşu de Câmpie, Sînger, Papiu IIarian, Vătava şi Vînători, astfel că informaţiile despre patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale au fost denaturate.
Mai multe primării – Tîrgu-Mureş, Sărmaşu, Nadeş, Băgaciu, Mădăraş, Crăieşti, Vînători, Miheşu de Câmpie, Saschiz, Ceuaşu de Cîmpie, Papiu Ilarian şi Lunca Bradului – nu şi-au înregistrat datoriile şi creanţele pe care le au astfel încât datele din bilanţul contabil şi Situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia locală nu corespundeau.
Primăriile din Breaza, Nadeş, Ceuaşu de Cîmpie, Lunca Bradului şi Vătava au uitat că au în patrimoniu izlazurile comunale, iar cele din Pănet şi Păsăreni – construcţii care nu apăreau în evidenţele contabile.
Primăriile din Sărmaşu, Chiheru de Jos şi Sîntana de Mureş nu au trecut în contabilitate garanţiile de bună execuţie pentru lucrările de investiţii decontate, în sumă de 89 mii lei.
Controlorii financiari au mai constatat că au fost subevaluate impozitele pe clădiri şi terenuri ca urmare a nerespectării prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, astfel că nu au fost stabilite şi urmărite venituri fiscale reprezentând taxe pe clădiri şi terenuri în sumă de 556 mii lei – Primăriile Tîrgu-Mureş, Nadeş, Şăulia, Miheşu de Câmpie, Vînători, Albeşti, Pănet, Chiheru de Jos, Ideciu de Jos, Lunca Bradului şi Papiu Ilarian. Nici la autorizaţiile de construcţii eliberate, primăriile nu stau mai bine deoarece nu au fost încasate taxe de 120.000 de lei, respectiv impozit pe clădiri în sumă de 117 mii de lei – Primăriile Tîrgu-Mureş, Sărmaşu, Ceuaşu de Câmpie, Sîncraiu de Mureş şi Sîntana de Mureş.
Primăriile au acordat şi în 2011 drepturi salariale neprevăzute de lege, suma totală fiind estimată la 4.643.000 de lei. Au fost acordate astfel contravaloarea mesei calde asigurată pentru fiecare zi lucrătoare, sume de reprezentare pentru asigurarea unei ţinute decente, sume pentru refacerea sănătăţii, indemnizaţie de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază, acordată funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu – în cazul a 27 de ordonatori principali de credite din cei 30 de auditaţi, sporuri salariale neprevăzute de lege – de confidenţialitate, pentru complexitatea muncii, pentru aplicarea legilor fondului funciar sau pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare în cazul persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică şi prin includerea în salariile de bază a unor sume neprevăzute de lege – salariu de merit, premii 2% sau 10% din salariul de bază şi spor pentru vechimea în muncă peste nivelul maxim prevăzut de lege – abateri constatate la Tîrgu-Mureş, Nadeş, Miheşu de Câmpie, Pogăceaua, Papiu Ilarian, Păsăreni şi Sîntana de Mureş.
La Primăriile Mădăraş, Corunca, Crăieşti, Miheşu de Câmpie, Papiu Ilarian, Păsăreni, Pănet, Ceuaşu de Cîmpie, Valea Largă, Lunca Bradului, Vătava, Sîncraiu de Mureş şi Vînători au fost angajate cheltuieli pentru achitarea unor lucrări neexecutate sau a unor materiale nepuse în operă în cadrul obiectivelor de investiţii contractate, în cadrul lucrărilor de pietruire şi amenajări drumuri comunale, de refacere pavaje trotuare,de modernizare străzi, de amenajări baze sportive, de reparaţii şi reabilitări clădiri sau ca urmare a achitării unor servicii de consultanţă sau de proiectare, neprestate.
Abaterile constatate ar putea continua, credem însă că sunt suficiente cele amintite mai sus pentru a ilustra dezinteresul în multe cazuri faţă de banul public.
Bineînţeles că şefilor de administraţii publice locale şi judeţene le-au fost făcute recomandări pentru ca în 2014 raportul pe 2012 poate raportul va arăta mai bine.
Reacţii şi procese
Şefii de administraţii neagă că ar fi încălcat legislaţia financiar – contabilă şi că ar fi făcut plăţi ilegale, ar fi acordat sporuri care nu sunt prevăzute în legislaţie. În plus, majoritatea primăriilor au atacat în instanţă rapoartele Curţii de Conturi. Tribunalul Mureş are pe rol în prezent zeci de procese declanşate de Consiliul Judeţean, respectiv de primăriile din judeţ prin care administraţiile publice solicită anularea actelor administrative de mai sus, respectiv suspendarea punerii acestora în aplicare. Majoritatea termenelor de judecată sunt fixate pentru sfârşitul lui 2013, începutul lui 2014, timp suficient ca şefii de administraţii să adune material probatoriu prin care să dovedească inexistenţa prejudiciilor.
Proiecte europene
În Raportul Curţii de Conturi se mai menţionează că probleme au fost constatate şi în derularea proiectelor europene gestionate de Compania Aquaserv. Astfel, în cadrul măsurii 2001/RO/16/P/PE/015 „Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea şi tratarea apei uzate în Tîrgu-Mureş, judeţul Mureş”, au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă de 52 de mii de euro reprezentând costul aferent renovării unei clădiri declarată monument istoric care nu a fost prevăzută în cadrul contractului şi memorandumul de finanţare.
De asemenea, în cadrul măsurii 2000/RO/16/P/PE/011 „Reabilitarea facilităţilor de tratare a apelor uzate pentru protejarea râului Mureş, România”, au rezultat cheltuieli neeligibile în sumă totală de 101 de mii de euro, din care: cheltuieli neeligibile în sumă de 45 mii euro, reprezentând corecţia financiară aplicată pentru extinderea duratei contractului de achiziţie în condiţiile în care durata de execuţie a fost factor de evaluare în cadrul procedurii de atribuire a contractului, cheltuieli neeligibile în sumă de 37 mii euro, reprezentând contravaloarea lucrărilor aferente unui obiectiv de investiţii neprevăzut în cadrul memorandumului de finanţare, cheltuieli neeligibile în sumă de 11 mii de euro, reprezentând corecţia financiară aplicată pentru utilizarea „experienţei experţilor” ca sub-factor de evaluare la atribuirea unui contractului de asistenţă tehnică.
Ligia Voro