În opinia lui Béla Markó, maghiarii din Transilvania trebuie să-şi păstreze independenţa atât faţă de Bucureşti, cât şi faţă de Budapesta. Fostul preşedinte al UDMR a ţinut o prelegere vineri la Zetea (jud. Harghita), în cadrul taberei de vară organizate de UDMR şi de organizaţiile de tineret care colaborează cu Uniunea, adunate sub umbrela Consfătuirii Tinerilor Maghiari din Transilvania (Miért).
Béla Markó, retras din viaţa politică activă de doi ani, a
citat din manifestul “Kiáltó szó” publicat în 1921 de Károly Kós,
scriitor, arhitect şi politician maghiar, în care s-a enunţat că
Transilvania este o entitate distinctivă, astfel şi pentru situaţia
maghiarilor transilvăneni trebuie găsite soluţii distinctive, iar
maghiarii din România trebuie să-şi organizeze o viaţă socială
independentă.
“Trebuie să ne integrăm în aşa fel în diferitele sisteme ale
ţării (România), încât să ne construim şi să operăm şi un sistem
instituţional propriu. Acesta este modul în care trebuie să ne
îndreptăm în direcţia transilvanismului, prin urmare, către o
politică centrată către Transilvania, una care să asigure un rol
distinctiv Transilvaniei”, a spus politicianul maghiar. Potrivit
lui Béla Markó, un alt principiu important al acestei politici
distinctive este aceea că maghiarii transilvăneni trebuie să-şi
păstreze unitatea şi independenţa faţă de politica românească,
precum şi faţă de politica ţării-mamă.
În opinia fostului lider maghiar, UDMR a reuşit promoveze
spiritul celor proclamate de Károly Kós atât în privinţa formulării
dorinţei de unitate, cât şi în cazul exprimării dorinţei de
autonomie, în viaţa publică maghiară din Transilvania existând
dispute doar cu privire la diferitele forme de autonomie.
Béla Markó a spus: preşedintele României, Klaus Iohannis oferă
o alternativă pentru politica de tip transilvănean, întrucât în
opinia sa, “suntem, de fapt, români cu toţii, şi în cadrul acesta
suntem diferiţi”. În opinia lui Markó, această abordare este una
inacceptabilă pentru comunitatea maghiară. Referindu-se la
Centenarul Marii Uniri, a afirmat că au trecut o sută de ani, dar
situaţia Transilvaniei rămâne în continuare nerezolvată. “Maghiarii
sunt mai puţini, dar suntem încă destul de mulţi ca situaţia
noastră să necesite a soluţie de rezolvare”, a spus politicianul
maghiar.
Potrivit lui Béla Markó, o altă alternativă greşită a
transilvanismului este “proasta oportunitate a integrării în
Ungaria”, care, după părerea sa, poate să aibă originea în
interpretarea necorespunzătoare a unităţii naţionale. “Mulţi cred
că noi trebuie să ne integrăm în sistemul educaţional şi cultural
din Ungaria. Trebuie să fim conectaţi cu acesta, dar nu trebuie să
ne integrăm. Trebuie să ne imaginăm această unificarea naţională
maghiară în aşa fel, încât din punct de vedere politic şi cultural
să ne păstrăm independenţa”, a conchis Béla Markó, în prezent şeful
Fundaţiei Academice Károly Kós.
Transilvanismul este un curent apărut pentru prima dată la
sfârşitul secolului al XIX-lea mai întâi în literatură, iar după
Trianon şi în politică. Acesta face referire la particularităţile
Transilvaniei şi schiţează o cale transilvăneană independentă
pentru maghiarii din regiune.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.