Ședința Consiliului Județean (CJ) de joia trecută s-a terminat rapid, în mai puțin de o oră, însă a scos la iveală câteva chestiuni mai puțin cunoscute.
Prima surpriză neplăcută…
… a fost la votarea Ordinii de zi, când am aflat că proiectul „Îmbunătăţirea intervenţiilor în situaţii de urgenţă în zone greu accesibile, în Regiunea VII Centru” s-a împotmolit momentan în birocrație. Mai exact, spunea președintele CJ Ciprian Dobre, autoritatea de management a tăiat de pe lista cheltuielilor eligibile niște echipamente: „Cei de la Autoritatea de Management ne spun că nu ar mai fi eligibile capul tractor şi platforma. Noi am gândit un ansamblu de atelaj de intervenţie, din care, ni s-a spus acum, două componente nu mai sunt eligibile. Până luna trecută, erau (…) … De fapt, important era să absorbim banii. Practic, ne facem singuri de lucru. Noi avem două autoşenilete, dar trebuie să fim pregătiţi şi să reducem timpul de intervenţie. Nu suntem un judeţ care să nu avem cu ce să intervenim. Ideea este: în cât timp intervenim. Judeţele cu cea mai mare suprafaţă muntoasă – Harghita, Covasna, Alba – au cea mai mare nevoie de utilajele prevăzute în proiect”.
Ce înseamnă?
Dezbaterea pe tema aceasta e destul de seacă, însă consilierul Szabó Árpád, fost vicepreședinte CJ, spune că la proiectul similar derulat în anii trecuți, în urma dotării Inspectoratelor pentru situații de urgență, timpul mediu de intervenție la solicitări în Regiunea Centru a scăzut de la 48, la 23 de minute în mediul rural și de la 23-24 de minute, la 11, în mediul urban. Iată deci și importanța menținerii în proiect a unor autospeciale, în cazul de față o șeniletă care să intervină la solicitări venite din zone muntoase mai greu accesibile. Reacția din plenul ședinței CJ a președintelui Dobre a fost „L-am amânat, dar nu renunțăm”.
Până una alta, proiectul retras are o valoare de 2,5 milioane de lei şi se leagă direct cu un proiect mai amplu deja derulat în judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Alba, prin care s-au achiziţionat ambulanţe şi autospeciale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, inclusiv la accidente colective sau alte tipuri de calamități.
Transparență lipsă
La punctul patru de pe Ordinea de zi, s-a votat o nouă rectificare bugetară, principalele modificări făcându-se în bugetul Spitalului Clinic Județean Mureș. Cu acest prilej, consilierul PDL Vasile Filimon a cerut socoteală executivului pentru lipsa de transparență în promovarea proiectelor de hotărâre care vizează rectificările bugetare: „Atunci când se fac rectificări de buget, în cadrul expunerii de motive, să ni se precizeze absolut toate mișcările care se fac între capitole, nu doar ce a intrat și ce a ieșit (…). Și mă trimite pe mine la anexe… a trebuit să iau anexa veche și să confrunt cu cea nouă, ca să văd de unde se iau și unde se pun. Ar trebui explicată această rectificare în cadrul expunerii de motive”. Pe de altă parte, Filimon a mai criticat conducerea CJ și pentru că nu a anunțat care sunt sumele de bani care se cheltuiesc pe evenimentul de trei luni dedicat centenarului Palatului Culturii, iar la final a cerut o copie după raportul Curții de Conturi încheiat la mijlocul lunii august la CJ.
Legat de centenarul Palatului Culturii, după ședință, Vasile Filimon ne declara următoarele: „În momentul acesta n-am absolut nicio informare. De ce? Pentru că s-a aprobat o hotărâre de CJ acum două luni de zile, prin care se spunea că banii se vor lua de la capitolul pe care l-am citit în plen, în conformitate cu prevederile legale. Atât. Nu se precizează nici o sumă, nimic, nimic. Din această cauză am cerut, pentru că am văzut că organele mass-media sunt interesate și nu cred că doar mass-media, ci și cetățenii sunt interesați să afle ce bani se cheltuiesc la un asemenea eveniment. Sper să primesc un răspuns”.
Am pus mai departe întrebarea, iar răspunsul președintelui CJ a fost că va prezenta cheltuielile totale la finalul evenimentului, însă ce e cert e că s-au alocat 1,5 milioane de lei acestui eveniment: „Imediat cum se încheie, eu sunt cel care va face o conferință de presă și voi comunica toate aceste aspecte. Prin hotărâre de CJ s-au alocat 1,5 milioane lei”.
Prejudiciile constatate de Curtea de Conturi
Ca aproape în fiecare an, Curtea de Conturi a revenit și în 2013 la CJ pentru un control, care oficial s-a terminat pe data de 8 august, când serviciul juridic al CJ semnează pentru primirea deciziei emise. Ușor neglijent, inspectorii Camerei de Conturi Mureș au înaintat decizia primarului CJ, nu președintelui, cum e titulatura normală. Trecând peste această gafă, Curtea de Conturi a constatat în urma auditului nereguli grupate în nu mai puțin de 12 puncte. De cealaltă parte, președintele CJ Ciprian Dobre spune însă că nu sunt nereguli mari: „În afară de eternele probleme cu sporul de dispozitiv din contractul colectiv de muncă și chestiunea… nu știu, managerul acela doctor de la aeroport, fostul manager medic, care a angajat nu știu ce avocat și chestiuni de genul acesta. Atât”.
Concluziile Curții de Conturi consemnează prejudicii financiare aduse bugetului CJ, dar și încadrări defectuoase sau neluarea în evidențele contabile a unor sume de bani. Dacă vorbim de prejudicii, atunci printre cele mai mari s-au constatat pentru drepturi salariale necuvenite. De exemplu, la punctul patru se precizează: „Au fost achitate angajaților din cadrul unității administrativ teritoriale sume necuvenite, fără temei legal (…) în sumă totală de 284.738 de lei, reprezentând indemnizație de hrană (63.659 lei) și sume de reprezentare pentru asigurarea unei ținute decente – 221.079 de lei”. Mai pe înțeles, bani pentru mâncare și haine, pe lângă salariul normal. Mai jos, la punctul cinci, se mai constată „majorarea salariilor de bază brute individuale ale personalului din aparatul propriu (…) prin includerea unor sume care, potrivit legii, nu fac parte din salariul de bază, reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază – fiind estimate plăți nelegale din fonduri alocate de la bugetul local în sumă totală de 460.336 lei”.
Pe lângă cele două sume mari…
…de care ar fi beneficiat ilegal angajații, se mai constată plăți nejustificate către SC Maraserv Prest SRL (97.715 lei) și plata unor servicii juridice la Aeroport (63.625 lei). Restul sunt mărunțișuri cu o valoare de sub 1.000 de euro.
Așadar, dacă tragem linie și socotim, vedem că în 2012 s-ar fi produs prejudicii de aproximativ 900.000 de lei, din care aproape 700.000 s-au dus către angajații CJ sub formă de sporuri sau alte drepturi salariale necuvenite. Iar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în trecut, se pun câteva semne de întrebare. Mai exact, banii de haine și de mâncare, oricât de ciudat ar părea că se dau unor funcționari din CJ, se dau încă din mandatele președintei Lokodi Edita sau chiar dinainte, iar CJ a mai demonstrat în fața instanțelor că are temei legal în baza cărora apar aceste sume în salariile angajaților CJ. Faptul este confirmat și de actualul președinte Dobre, care spune că nu are cunoștință ca CJ să fi pierdut un astfel de proces, pentru că dacă l-ar fi pierdut, CJ n-ar mai fi plătit anul trecut din nou acele sporuri. Așadar sunt două variante: fie CJ dă acei bani fără bază legală, iar Curtea de Conturi nu e în stare să-și clădească acuzarea bine în fața instanței, fie Curtea de Conturi persistă în constatarea unor probleme care de fapt nu există.
Borduri. Înainte de final…
…repunem și (re)scoatem niște borduri în dulcele stil românesc. Concret, problema a fost ridicată de consilierul Ion Tușnea, care semnalează reapariția pe drumul Tîrgu-Mureș – Reghin a celebrelor de acum borduri: „Și anul trecut am avut intervenții și m-am bucurat în final că s-au scos acele borduri de pe DN15. Din păcate, au reapărut”. Răspunsul prompt al președintelui Dobre a fost următorul: „Am făcut deja demersuri, am făcut deja hârtii, am adunat de la Poliție, de la SMURD, de la Pompieri, am discutat cu directorii de proiect din cadrul CNADNR, s-a dat deja dispoziție de șantier și vor fi scoase iarăși. Veghem, domnule Tușnea”. Evident, cel mai probabil aceste puneri și scoateri de borduri vor fi suportate tot de la bugetul de stat, fie din cauza neghiobiei unor funcționari din CNADNR, fie pur și simplu din rea-credință cu intenția de sifonare a bugetului de la Drumurile Naționale.
Ambele scenarii sunt posibile și n-ar fi la prima reeditare.
Cătălin Hegheș