Litigiul dintre România și Rusia privind tezaurul românesc, trimis la Moscova în 1916, pentru a fi în siguranță în timpul Primului Război Mondial, este unic în lume și nu poate fi soluționat nici măcar de instanțele internaționale, a afirmat jurnalistul Marian Voicu, duminică, la Bookfest Târgu Mureș, în timpul lansării volumului său ”Tezaurul României de la Moscova”.
”În cazul nostru nu e vorba despre o captură de război, pentru noi este vorba despre averea care le-a fost încredințată rușilor cu bună credință și a fost acceptată pentru păstrare și restituire. Litigiul românesc este unic în toată lumea, nu mai există astfel de litigii. Pentru România este cel mai important diferend care a intrat puternic în mentalitatea românească. Chiar dacă rușii vor accepta să restituie cele 83 de tone de aur, cred că în relațiile dintre cele două state va rămâne această neîncredere”, a spus Marian Voicu.
Potrivit acestuia, tezaurul românesc ”este mai mult decât o simplă cantitate de aur”, mult mai importantă fiind partea tezaurului artistic și arhivistic, adică istoria scrisă a poporului român, conținând cele mai importante documente din arhivele naționale, cât și codicele mănăstirești.
El a opinat că există două subiecte care stau la baza ”neprieteniei” celor două state, Tezaurul și Basarabia.
”Atunci când vorbim despre chestiunea tezaurului, rușii vorbesc despre istoria tezaurului, noi vorbim despre chestiunea aurului, ei vorbesc despre istoria aurului, noi vorbim despre creanțe, ei ne atrag atenția că nu ne-am plătit datoriile din cel de-al Doilea Război Mondial. Ne întreabă ce am căutat la Stalingrad, de ce am ocupat Basarabia și de ce am invadat Ungaria bolșevică, în 1919. Acestea sunt discuțiile care au loc în această comisie mixtă de istorici, înființată pentru a lămuri problema tezaurului, în 2004. Comisia s-a întrunit de patru ori în 13 ani, iar discuțiile în comisie sunt suprarealiste (…). Negocierile pentru Tratatul politic, încheiat cu Rusia în 2003, au durat 11 ani. Cea mai lungă perioadă de negociere a unui tratat politic. Documentul care consfințește analizarea problemei tezaurului s-a făcut printr-o declarație anexă, declarație verbală, consemnată de miniștrii de externe Ivanov și Geoană și consfințită de președinții Putin și Iliescu. Dar această comisie nu are niciun termen, nu se spune când se va încheia perioada de studiu, poate să mai dureze încă 100 de ani această discuție în comisie și nu se spune dacă rezultatele activității comisiei vor fi obligatorii pentru vreuna din cele două părți. M-am întrebat dacă această problemă a tezaurului românesc este una politică, una de drept internațional, este una istorică sau etică. Este câte puțin din fiecare (…). În ce privește dreptul internațional, multă lume se întreabă de ce nu-i dăm în judecată pe ruși pentru a ne recupera tezaurul. Răspunsul e simplu, pentru că nu există o înțelegere bilaterală sau vreun tratat internațional care să îi oblige pe ruși să se prezinte în fața unui tribunal”, a mai spus Voicu.
În context, el a arătat că discuțiile sunt departe de a se finaliza, pentru că partea română susține că ”am putea avea relații mai bune cu rușii dacă ar accepta să discute despre tezaur, în timp ce rușii suțin că ar discuta despre tezaur, dacă am avea relații mai bune”.
Prezenți la lansare, istoricii Cornel Sigmirean și Vasile Dobrescu au explicat că tezaurul românesc a luat drumul Moscovei în două transporturi, însumând 41 de vagoane și că, pe lângă aur, numismatică, bijuteriile coroanei și numeroase bunuri bisericești importante, a plecat și tezaurul artistic și arhivistic al României, din care s-a reîntors extrem de puțin.
În opinia celor doi istorici, faptul că tezaurul de la Moscova nu a fost recuperat este și un eșec al diplomației românești.
Volumul ”Tezaurul României la Moscova” a fost lansat în cadrul celei de-a IV-a ediții a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureș. La manifestare participă peste 50 de edituri și sunt prezentate peste 50.000 de cărți.
AGERPRES