Anul 2026 va marca începutul celei mai intense perioade de construcție de autostrăzi din nordul și estul României, după ce autoritățile au semnat contracte în valoare de zeci de miliarde de lei pentru șosele de mare viteză care vor traversa județe complet ocolite până acum de astfel de investiții. România are în prezent peste 1.350 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, majoritatea construite în ultimii 15 ani. Peste 850 de kilometri sunt în diverse stadii de execuție, cu finalizare estimată până în 2030, ceea ce va duce rețeaua rutieră a țării la peste 2.000 de kilometri. Alți 500 de kilometri sunt în fază de licitare sau planificare.
Autostrada Unirii traversează Carpații pornind din Mureș
Județul Mureș se pregătește pentru cel mai amplu proiect de infrastructură rutieră din istoria sa, după ce toate contractele pentru segmentul Miercurea Nirajului – Lenghin al Autostrăzii Unirii au fost semnate în 2025. Acest tronson de 161 de kilometri va traversa Carpații Orientali printr-o construcție spectaculoasă care va angaja peste 22.000 de persoane.
Complexitatea tehnică a proiectului este fără precedent în România: secțiunea de munte Sărățeni – Pipirig, lungă de 116 kilometri, va include 38 de tuneluri și aproape 200 de poduri și viaducte. Pentru fiecare segment, necesarul de forță de muncă este impresionant: 6.000 de persoane pentru secțiunea Sărățeni – Joseni de 32,4 kilometri, 3.000 pentru Joseni – Ditrău cu 14,4 kilometri, 7.000 pentru Ditrău – Grințieș de 37,9 kilometri, și încă 6.000 pentru ultimul segment Grințieș – Pipirig de 31,5 kilometri.
Cel mai dificil lot al întregii autostrăzi este Grințieș – Pipirig, pentru care contractul de aproape șase miliarde de lei a fost semnat în octombrie. Acest segment de 34 de kilometri va avea 16 tuneluri, cel mai lung cu 940 de metri, și 60 de poduri și viaducte, inclusiv cel peste râul Bistrița cu 1.275 metri lungime. Pasajele și tunelurile vor acoperi aproximativ 20 de kilometri, adică 70% din lungimea lotului, iar volumul de excavări va atinge 12,7 milioane de metri cubi.
Autostrada conectează Moldova de Transilvania
În aceeași regiune, lucrările la segmentul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, lung de aproximativ 90 de kilometri, urmează să înceapă tot în 2026. La sfârșitul lunii octombrie a fost semnat contractul pentru tronsonul Târgu Neamț – Târgu Frumos, cu 27 de kilometri, 36 de poduri și pasaje totalizând 8,5 kilometri, patru tuneluri de 1,7 kilometri și trei noduri rutiere.
Contractul, în valoare de 4,76 miliarde de lei, a fost atribuit unei asocieri de constructori din România și Bulgaria, cu termen de finalizare de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Celelalte patru segmente ale acestui tronson se află în licitație publică.
Autostrada Unirii va asigura legătura rapidă între Transilvania și Moldova, traversând Munții Carpați pe o rută modernă care va reduce dramatic timpii de deplasare între cele două regiuni istorice ale României.
Drumul expres Focșani – Brăila completează rețeaua estului
Tot în estul țării, în 2026 va intra în șantier Drumul Expres Focșani – Brăila, cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit într-un singur contract, cu 73,5 kilometri. Contractul de 4,29 miliarde de lei a fost semnat de autoritățile rutiere cu o asociere de constructori, cu termen de finalizare de 42 de luni.
Acest drum expres va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploiești – Pașcani, Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila – Galați, și va continua către Tulcea și Constanța. Proiectul este finanțat din fonduri europene prin Programul Transport și din bugetul de stat, completând Drumul Expres Brăila – Galați de 11 kilometri, a cărui inaugurare este așteptată la sfârșitul anului 2025.
Autostrada Transilvania avansează către Oradea
În nord-vestul României, județul Bihor vede deschiderea mai multor șantiere importante. La finalul verii 2025 au început lucrările la cei 28,5 kilometri de autostradă dintre Chiribiș și Biharia, un segment al Autostrăzii Transilvania care va completa traseul Suplacu de Barcău – Borș, cu o lungime totală de aproximativ 60 de kilometri.
Contractul de 785 de milioane de lei a fost atribuit unei asocieri de constructori români, iar lucrările au termen de finalizare în 2027. Pe acest lot vor fi construite 18 poduri și pasaje, precum și sisteme moderne de monitorizare și detectare a vitezei, instalații de securitate cu camere la fiecare 2 kilometri pentru detecția incidentelor rutiere și sisteme de cântărire dinamică a vehiculelor în mișcare.
Segmentul completează tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș, aflat deja în execuție, unde a fost construit viaductul de 1,8 kilometri, considerat piesa de rezistență a autostrăzii. Lucrările la acest segment de 26 de kilometri au început încă din 2004, dar au fost suspendate în 2013 și reluate abia în 2024.
După finalizarea acestor lucrări, județul Sălaj va fi conectat prin autostradă de Oradea și de Ungaria prin Vama Borș. Recent au fost semnate și contractele de execuție pentru cele trei tronsoane ale Drumului Expres Arad – Oradea, cu o lungime totală de 120 de kilometri.
Autostrada Nordului pornește din Satu Mare
Tot în nord-vestul țării, 11 kilometri din Autostrada Nordului, între orașul Satu Mare și localitatea Oar de la frontiera cu Ungaria, vor intra în execuție după semnarea contractului în valoare de 720 de milioane de lei. Antreprenorul are la dispoziție 24 de luni pentru finalizarea acestui drum de mare viteză de 10,83 kilometri, care va avea două benzi pe sens, două noduri rutiere, două parcări și un Centru de Întreținere și Control.
Noul drum expres va porni din șoseaua de centură a municipiului Satu Mare și se va racorda, în zona localității de frontieră Oar, la drumul expres maghiar. Segmentul face parte din Autostrada Nordului, o șosea de mare viteză care ar urma să conecte frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și Bucovina.
Planurile acestei autostrăzi, cu o lungime estimată la aproape 400 de kilometri, datează de peste un deceniu. Traseul ar lega localitățile Oar, Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistrița, Vatra Dornei și Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025, însă, în afara șoselei din Satu Mare, restul traseului a rămas în stadiul de proiect.
De investiție ar beneficia comunitățile din județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Suceava și Botoșani, din nordul României, care numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, dar sunt aproape lipsite de șosele de mare viteză.