Moştenitorii familiilor nobiliare ungureşti Bánffy, Bethlen şi Kemény se judecă de opt ani cu autorităţile române pentru retrocedarea a zeci de mii de hectare de pădure, adică aproximativ 80% din întreg fondul forestier al judeţului Mureş. Atât moştenitorii, cât şi autorităţile locale şi judeţene îşi susţin dreptul asupra pădurilor respective şi nimeni nu vrea să cedeze nici măcar o frunză. Pădurile sunt, de cele mai multe ori, revendicate de urmașii foștilor grofi maghiari chiar și în cazurile în care strămoșii lor au fost despăgubiți pentru faptul că le-au fost luate pădurile, unele dintre acestea fiind smulse permanent din proprietatea statului prin procese anevoioase și uneori dubioase.
Fosta și actuala echipă de la conducerea Prefecturii Mureș s-au ocupat îndelung de problema retrocedărilor de păduri mureșene. În prezent, există peste „20 de procese inițiate de diferite persoane care revendică păduri mureșene. Suprafața totală revendicată este de aproximativ 70.000 de hectare”, ne-a declarat Cosmin Blaga, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureș. Despre cea mai mare victorie a Prefecturii în lupta forestieră citiți în rândurile care urmează…
Victorie răsunătoare
În ultimii ani s-au încheiat mai multe procese legate de retrocedarea pădurilor mureșene. Unele dintre acestea au fost câștigate de Prefectura Mureș, altele pierdute, dar în general nu pentru suprafețe foarte mari. Victoria cea mai importantă este cea obținută acum aproximativ două săptămâni: ,,Prefectura Mureş a câştigat un proces privind retrocedarea a 25 de mii de hectare pădure”, ne-a informat Cosmin Blaga.
Astfel, potrivit unei decizii a Tribunalului Brăila, Prefectura Mureş a ieșit victorioasă în detrimentul Domeniului Silvic Gudeamesterhaza, care solicita o suprafaţă de peste 25 de mii de hectare de păduri de pe Valea Mureşului. Decizia judecătorilor de la Tribunalul Brăila este definitivă şi irevocabilă.
Firma fantomă
Prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu, a ţinut să felicite întreaga echipă de jurişti din Instituţia Prefectului, Judeţul Mureş, dar şi pe cei ai instituţiilor care au muncit în aceste cauze. „Sunt în fericita postură de a informa locuitorii judeţului şi în mod special pe cei de pe Valea Mureşului, Lunca Bradului, Stânceni că Prefectura Mureş a obţinut una din victoriile de răsunet, într-o luptă, care se duce cu multe documente, cu ştiinţă, cu cei care cred că sunt în drept să primească pădurile de la noi şi de la statul român. Şi iată că astăzi vă spun că, Tribunalul Brăila, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, a anulat orice solicitare şi orice drept pe care şi-l aroga aşa-numitul Domeniu Silvic Gudeamesterhaza, care solicita să i se restituie 25.377 de hectare de pădure. Sunt fericit să le spun şi lor şi altora că datorită unei decizii definitive ale unei instanţe care a judecat cu multă minte, nu li se restituie nicio creangă. Nu vreau să intru în detalii juridice, să vorbesc despre tot felul de subterfugii la care a apelat această firmă fantomă, Gudeamesterhaza, care a fost înfiinţată de grofii din aceste zone cu zeci de ani în urmă, pentru a se proteja de unele măsuri ale statului român. Procesul datează de câţiva ani, iar prin efortul juriştilor din prefectură, alături de care am avut colegii de la Direcţia Silvică, acest proces s-a încheiat, iar cei 25.377 de ha de pădure rămân în domeniul statului român şi al comunelor din acea zonă”, a declarat prefectul judeţului Mureş, dr. Corneliu Grosu.
Pierdut în trecut, câștigat în prezent
Fostul prefect de Mureș, actualul senator Marius Paşcan, a luptat la rândul său (atunci când a ținut frâiele județului) pentru păstrarea pădurilor în patrimoniul județului Mureș. De aceea, Pașcan nu a ezitat să felicite public atât pe prefectul Corneliu Grosu, cât şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş pentru faptul că au câştigat în instanţă procesul împotriva societății Gudeamesterhaza, amintind totodată că acest proces, pierdut în timpul mandatului de prefect al lui Ciprian Dobre, a fost repus pe rol în timp mandatului său de prefect: „Cât timp am fost prefect am crezut cu tărie că trebuie să avem câştig de cauză în această speţă. Acesta este şi motivul pentru care, după ce fusese pierdut de fostul prefect, Ciprian Minodor Dobre, cu probe serioase, cu expertiza domnului avocat, prof. Ioan Sabău –Pop şi a juriştilor de la Instituţia Prefectului, am reuşit întoarcerea procesului spre rejudecare pe fond la Judecătoria Reghin şi apoi strămutarea lui la Tribunalul Brăila. Apreciez decizia instanţei şi sunt de părere că, cu bună-credinţă, fără interese obscure toate celelalte peste 20 de procese care mai au ca obiect suprafeţe de teren revendicate de moştenitorii familiei Bánffy, vor avea acelaşi verdict, favorabil statului român”.
Senatorul a mai spus că pe vremea când era prefect a reuşit să ceară rejudecarea acestui dosar şi să îl strămute la altă instanţă din ţară, întrucât la nivelul judeţului Mureş ar fi existat numeroase interese ca cele 25.000 de hectare de pădure să fie pierdute de stat, în favoarea unui composesorat. „Este procesul pe care am reuşit să-l câştig şi să-l întorc spre rejudecare, pe fond, la Judecătoria din Reghin, mai apoi a ajuns la Tribunalul Mureş şi am constatat că aici aşa se făceau tragerile la sorţi ale completelor de judecată încât ajungeau la aceeaşi judecători care, anterior, dădeau sentinţe defavorabile şi au dat constat sentinţe defavorabile în acest proces. Este motivul pentru care am solicitat, la vremea respectivă, strămutarea procesului în altă parte şi aşa a ajuns la Brăila”, a susţinut senatorul.
Gudeamesterhaza
După cum am amintit anterior, suprafața de peste 25.000 de hectare rămasă în proprietatea statului prin decizia Tribunalului Brăila fusese revendicată de societatea Gudeamesterhaza. În rândurile ce urmează puteți afla mai multe detalii despre înființarea și interesele acestei societăți.
În 2005, profitând de apariţia Legii nr. 247/2005 (care prevede reconstituirea dreptului de proprietate privind terenurile forestier deţinute anterior confiscării abuzive de către Regimul comunist), urmaşii nobililor maghiari s-au întors în Munţii Gurghiului să-şi revendice proprietăţile. În baza Legii nr. 247/2005, moştenitorii familiilor Bánffy, Kemény, Bethlen, Farkas, Éltető etc., mulţi dintre ei cetăţeni străini, au depus la Judecătoria Reghin cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor, păşunilor, fâneţelor, terenurilor agricole şi imobilelor de pe acestea, situate în aria judeţului Mureş. Ca să aibă două şanse de câştig, moştenitorii au depus aceste cereri atât în nume propriu, cât şi în numele a două societăţi comerciale din perioada interbelică, reînfiinţate în 2005.
Înainte de război, cele două entităţi, S.C. Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. şi S.C. Societatea Anonimă de Silvicultură Ardeleana S.A. au administrat o parte a fondului funciar – societăţi reînfiinţate ca entităţi continuatoare ale structurilor iniţiale, „în vederea reconstituirii dreptului de proprietate”. De aceea, grofii maghiari cer retrocedarea pădurilor în contul societății Gudeamesterhaza, care ar urma să administreze această arie din Mureș, societatea fiind reprezentată de casa de avocatură Rózsa.
Continuitate
Deși desele schimbări din politica românească fac adeseori imposibilă continuitatea a numeroase demersuri administrative, cel puțin pe linia luptei pentru păstrarea pădurilor în patrimoniul statului, conducerile Prefecturii Mureș au mers pe aceeași direcție.
Astfel, amintim că în vremea mandatului prefectului Marius Pașcan, prefectura Mureș a încercat să obțină câștig de cauză în procesele de revendicare a pădurilor. „Considerăm că, terenurile solicitate nu fac obiectul Legii nr. 247/2005, deoarece acestea au fost preluate de către Statul Român, în baza Legii nr. 91/09.02.1945 pentru înfiinţarea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.BI.), anterior datei de referinţă din Legea nr. 245/2007 – 06.03.1945, ca efect al Legilor 498/03.07.1942, 433/02.1944 şi 478/06.10.1944”, se arătă într-un comunicat transmis de către fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș, Cristina Manoilă.
Tot Cristina Manoilă ne anunța în 2012 o mare victorie în lupta pentru păduri, fiind vorba despre o suprafață aproape la fel de mare ca cea câștigată acum câteva zile sub mandatul prefectului dr. Corneliu Grosu: „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, şi respinge acţiunile civile conexate formulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza acestui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”.
Apoi, lupta pentru păstrarea pădurilor în proprietatea statului român a continuat și în timpul prefectului Alexandru Petru Frătean. După spusele purtător de cuvânt al Prefecturii din acel moment, Mugurel Gorea, instituția reprezentată de dânsul a optat pentru continuitate, pentru continuarea proceselor: „Mergem pe continuitate. Unele lucruri nu sunt limpezi nici acum. Dar în măsura în care demersurile fostei administrații județene au fost corecte, acestea vor continua. Sunt o mulțime de procese intentate de fosta administrație a prefecturii și noi continuăm demersurile”.
Desigur, continuitatea despre care vorbeam se adeverește odată cu cele 25.300 hectare de pădure din judeţ salvate de Prefectura Mureş în luna mai 2013.
Raportul de audit al Curţii de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”:
„În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprietatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar”. Adunate, suprafețele de păduri solicitate de persoanele fizice în vederea retrocedării, depășesc cu 390.000 de hectare suprafața totală a pădurilor de care dispunea România în 1948, iar dacă adunăm și retrocedările solicitate de diversele forme asociative, depășirea este de 575.000 ha. „Din aceasta cauză, opiniile des auzite/exprimate, conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafața de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948, sunt iresponsabile”. O suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 1990-2011 acoperă o suprafaţă de peste 366.000 de hectare, fiind valorificaţi peste 80 de milioane metri cubi de lemn, în sumă de peste cinci miliarde euro.
Vasile Dancea