Un proiect de lege care are o uşoară conotaţie de discriminare pozitivă ar putea da peste cap justiţia în mai puţin de o lună dacă este adoptat în Senat în acelaşi mod ca în Camera Deputaţilor. Aici, iniţiativa legislativă a fost aprobată tacit pentru că deputaţii nu şi-au făcut timp să o dezbată şi să o voteze în termen de 45 de zile de la înregistrare. În zonele cu populaţie minoritară de cel puţin 20% ar avea acces în instanţele de judecată şi în parchete stagiarii şi magistraţii care au susţinut un examen de cunoaştere a limbii minorităţii respective. Dacă este binevenită sau nu o asemenea modificare nu am vrea să comentăm, dar aceasta era obligatoriu să fie dezbătută şi votată pentru că presupune schimbări interesante în organizarea judiciară.
Legea
În 3 septembrie 2013 (n.a. înregistrat la Camera Deputaţilor în 9 septembrie), doi deputaţi UDMR înaintau camerei un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 303 din 2004 privind statutul judecătorilor şi a procurorilor, a Legii nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă, prin punerea în aplicare a articolului 9 din Charta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.
În esenţă, Márton Árpád-Francisc şi Máté András-Levente propuneau ca auditorii de justiţie (n.a. licenţiaţii în drept care au fost admişi la Institutul Naţional al Magistraturii) să poată susţine, la cerere, şi un examen de cunoaştere a limbii unei minorităţi naţionale la care se referă Legea nr. 282 din 2007 (n.a. legea de ratificare a Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare). Apoi, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari (n.a. absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au atribuţii limitate la judecătoria sau la parchetul de pe lângă judecătorie unde au fost numiţi de Consiliul Naţional al Magistraturii după promovarea unui concurs, stagiul este de un an) „care au susţinut cu succes un examen de cunoaştere a limbii unei minorităţi naţionale prevăzute în Legea nr. 282 din 2007 pot solicita cu precădere numirea la judecătoriile în raza cărora minoritatea respectivă are o pondere semnificativă”.
O altă modificare…
…propusă de către cei doi parlamentari se referă la judecătorii şi procurorii care şi-au încheiat stagiul, au fost declaraţi admişi la examenul de capacitate şi au trecut testul de limbă al unei minorităţi naţionale, şi anume ca aceştia să aibă prioritate la alegerea posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea naţională respectivă are o pondere semnificativă.
Deputaţii s-au gândit şi la numirea judecătorilor şi procurorilor la Tribunale şi Curţile de Apel, propunând ca atunci când sunt scoase posturi la concurs să fie numiţi în zonele unde o minoritate are o pondere de cel puţin 20% din populaţie magistraţi care cunosc limba minorităţii respective şi, obligatoriu, pot participa la examen doar cei care au susţinut un examen de cunoaştere a acesteia.
Legat de Legea privind organizarea judiciară, parlamentarii au adus modificări articolului 14 din actul normativ ante-citat, solicitând introducerea unor alineate noi, şi anume: „Cererile şi alte înscrisuri pot fi depuse atât în limba română, cât şi în limba unei minorităţi naţionale prevăzută la art. 5 din Legea nr. 282 din 2007, sarcina traducerii acestora revenind instanţei de judecată fără ca acestea să implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi”, respectiv „Cererile şi probele, scrise sau orale, nu pot fi considerate ca inadmisibile numai pe motivul că sunt formulate într-o limbă a unei minorităţi naţionale prevăzute în Legea nr. 282 din 2007”. În coroborare cu aceste articole noi, la articolul 17 ar urma să fie introdus un alineat nou care prevede încadrarea la instanţe a unui număr suficient de magistraţi care să cunoască limba minorităţii respective în zonele unde minoritatea respectivă reprezintă cel puţin 20 % din populaţie.
Aceleaşi modificări aduse articolului 14 reprezintă propunerile deputaţilor şi pentru schimbarea articolului 18 din Codul de procedură civilă.
Consiliul Legislativ – pentru. Guvernul – contra
În 23 septembrie, Consiliul Legislativ, prezidat de dr. Dragoş Iliescu, a avizat favorabil propunerea legislativă cu câteva observaţii de tehnică legislativă şi de adăugire a unor articole pentru a fi în concordanţă cu legislaţia pe care o vor modificată.
În 8 octombrie, Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, comisie prezidată de Liliana Mincă, fostul director al Loteriei Române, a dat aviz favorabil proiectului de lege.
În 11 octombrie a fost trimis la Camera Deputaţilor punctul de vedere al Guvernului, care este înregistrat trei zile mai târziu. Primul-ministru Victor Ponta concluzionează în punctul de vedere al Guvernului că nu susţine această iniţiativă legislativă. Mai precis, referitor la modificarea Legii nr. 303 din 2004, acesta a arătat că nu consideră oportună modificarea sa, apreciind că: „valorificarea criteriului cunoaşterii limbii minorităţilor naţionale cu pondere semnificativă în zona în care funcţionează instanţa sau parchetul putând avea pondere cel mult, alături de alte criterii, în evaluarea şi soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete”.
Guvernul a arătat în observaţiile sale că nu poate susţine nici modificarea celorlalte două legi, considerând că sunt deja asigurate mijloacele ca un cetăţean să se poată adresa şi să depună acte în limba sa maternă.
De asemenea, primul-ministru a mai arătat că nu sunt prevăzute sursele de finanţare pe care le-ar implica modificarea ultimelor două legi, prin introducerea obligativităţii ca instanţa de judecată să se ocupe de traducerea cererilor, înscrisurilor etc.
CSM spune nu
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a exprimat asupra propunerii legislative în 8 octombrie prin Hotărârea nr. 1109 a Plenului CSM. Hotărârea a fost trimisă doar în 21 octombrie, zi în care a fost înregistrată şi la Camera Deputaţilor.
CSM a avizat negativ proiectul de lege, având mai multe observaţii punctuale. Magistraţii au arătat că, în ceea ce priveşte modificarea Legii 303, articolul 9 din Chartă nu impun statului român obligaţii de natura celor invocate de către cei doi deputaţi. CSM mai precizează că în asemenea condiţii, iniţiatorii propunerii legislative ar fi trebuit să motiveze şi să fundamenteze necesitatea acestora. Legat de modificarea celorlalte două legi, mai precis introducerea primului alineat, CSM a spicuit din Decizia nr. 1585 din 2009 a Curţii Constituţionale referitoare la constituţionalitatea prevederilor art. 14 din Legea nr. 304 (n.a. Codul de procedură civilă nu era încă în vigoare), curte care concluzionează că: „legea pune la dispoziţia părţilor, cetăţeni români aparţinând minorităţilor naţionale, suficiente garanţii procedurale menite să asigure libertatea de exprimare , accesul liber la justiţie, precum şi dreptul la un proces echitabil”.
CSM mai subliniază că referitor la inadmisibilitatea cererilor şi probelor doar pe motiv că sunt formulate în altă limbă, iniţiatorii nu au precizat „necesitatea unei asemenea prevederi”.
CSM mai critică iniţiativa legislativă şi pentru faptul că nu e în concordanţă cu privire la procedura de promovare a magistraţilor cu referire directă la angajarea magistraţilor în zonele în care o minoritate reprezintă cel puţin 20 % din populaţie.
Aprobat tacit
Şi cum îi şade bine unui Parlament preocupat de domeniile prioritare din Constituţie, inclusiv de justiţie, proiectul de lege a trecut bine mersi în Camera Deputaţilor tacit. Adică pentru că nu au dezbătut-o în 45 de zile de la înregistrare – termenul pentru dezbatere şi vot împlinindu-se în 23 octombrie, iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit, fără să mai includă măcar observaţiile Consiliului Legislativ care ţineau de tehnica legislativă, mai precis cum trebuie să arate prevederile legii ca să nu dea loc de interpretări şi să fie incompletă. Astfel că proiectul de lege, de acum Legea nr. 273 din 9 septembrie, şchiop şi cu inadvertenţe a ajuns la Senat, care este cameră decizională. La Senat, proiectul legislativ a fost înregistrat în 4 noiembrie sub numărul 558. Ce se va întâmpla aici urmează să vedem în următoarele 30 de zile. Cert este că deputaţii au fost prea ocupaţi pentru a se pronunţa asupra unui proiect de lege care va stârni cu siguranţă valuri în justiţie dacă va rămâne sub această formă. Bineînţeles dacă va trece de promulgarea preşedintelui şi de Curtea Constituţională.
Din păcate, magistraţii nu ne-au fost de prea mare ajutor în această problematică deoarece nici Asociaţia Magistraţilor din România, nici Uniunea Naţională a Judecătorilor din România nu s-au aplecat asupra acestor modificări legislative. De asemenea, alţi magistraţi contactaţi nu sunt la curent cu aceste propuneri de schimbare a actelor normative mai sus-analizate.
Ligia Voro