Primăria Tîrgu-Mureş îşi continuă nestingherită şi plină de un avânt demn de o cauză mai nobilă demersurile în cazul proiectului „Pod de legătură peste râul Mureş, zona Aleea Carpaţi”, ajuns în prezent în faza depunerii raportului privind impactul asupra mediului la Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş.
Semnatarii raportului continuă ideea prezentată şi în cadrul studiului de fezabilitate, şi anume să asigure, cităm: ,, … construcţia unei rute alternative de circulație continuă între străzile Mureşului şi Aleea Carpaţi peste râul Mureş, pentru o deplasare rapidă a locuitorilor localităţii Sântana de Mureş” (primul alineat al cap.1.4.3).
Curiozități
Probabil grija nemărginită a Primăriei Tîrgu-Mureş pentru locuitorii din Sântana de Mureş i-a făcut să omită în mod constant prezentarea reală a situaţiei care în accepţiunea noastră cuprinde câteva aspecte majore, şi anume:
1. Utilitatea sau mai exact lipsa acesteia…
… în măsura în care descrierea soluţiei se limitează la pod, intersecţiile giratorii şi descrierea legăturii ce va fi realizată între străzile Mureşului şi Zăgazului, fără a menţiona că de aici drumurile se „înfundă”.
Traseul de pe strada Mureşului se continuă cu variantele pe străzile Podeni,Tisei sau Voinicenilor care nu fac decât să readucă traficul în zona actualului pod, pe când „ieşirea” din strada Zăgazului se face pe strada Lăcrămioarei prin trecere la nivel cu calea ferată.
Variante alternative studiate nu există din moment ce autorităţile recunosc neputincioase într-un răspuns la memoriul adresat de asociaţiile de proprietari din Aleea Carpaţi că: ,,Limita teritoriului administrativ al municipiului Tîrgu – Mureş nu permite poziţionarea podului în amonte de propunerea făcută – adică în zona nelocuită – aceasta situându-se chiar la graniţa dintre localităţile Tîrgu-Mureş şi Sîngeorgiu de Mureş.” Răspuns halucinant atâta vreme cât există în lume poduri care unesc ţări şi chiar continente. Mă dezmeticesc cu greu din condiţia de locuitor al unui cartier de „graniţă” şi arunc o privire pe hartă, unde surpriză, găsesc o variantă, şi anume, traversarea râului Mureş în prelungirea străzii Luntraşilor. În acest caz, atât mutarea cortului de nunţi, cât şi obţinerea avizului de gospodărire a apelor vor fi sarcini mai dificile decât construirea unui pod la o distanţă mai mică de 20 de metri de un bloc cu 330 de apartamente, pentru că nu-i aşa, atât „mediul de afaceri”, cât şi „instituţiile” îşi pot gestiona interesele mai puternic decât nişte simpli cetăţeni.
Pentru a fi corecţi din punct de vedere tehnic trebuie menţionat faptul că lipsa variantelor a fost rezolvată prin apariţia a două scenarii. Acestea au în vedere acelaşi amplasament, diferenţierea se face prin abordarea referitoare la gabaritul destinat căii ferate, ce urmează a fi relocată pe malul stâng al Mureşului, probabil pe amplasamentul actualului dig de curând reamenajat şi transformat într-o adevărată zonă de agrement şi relaxare.
Locuitorilor din Aleea Carpaţi nu le rămâne decât să asiste neputincioşi la transformarea cartierului lor, considerat o oază de linişte, într-unul situat între două poduri şi sub ameninţarea sumbră a relocării căii ferate, ca şi continuare firească a prezentului proiect.
Ca un ultim aspect menit să lămurească definitiv problema utilităţii podului în forma propusă, doresc să sugerez efectuarea unei simulări de deplasare dintr-o locaţie dragă iniţiatorilor proiectului, cum ar fi Sântana de Mureş către sediul Primăriei Tîrgu-Mureş, dacă se poate cu degetul pe hartă.
2. Impactul dezastros …
…pe care îl va avea demararea unui astfel de proiect atât asupra mediului, locatarilor, cât şi al clădirilor aflate în imediata apropiere, şi anume blocurile 51,55 şi 53 din Aleea Carpaţi, care au în componenţa lor 490 de apartamente.
Podul va avea o înălţime care va atinge nivelul etajului trei al menţionatelor clădiri, fiind prezent pe întreaga lungime a blocului 51, şi afectând în mare măsură blocurile 55 şi 53.
Lipsa prezentării unor date referitoare la poluarea fonică, vibraţii, poluare atmosferică, cât şi toate celelalte efecte negative ce pot apărea atât în timpul lucrărilor de construcţie, cât şi în perioada de exploatare, chiar dacă aceste măsurători comparative ar fi putut fi făcute chiar în zona clădirii APM Mureş, care este poziţionată relativ similar faţă de actualul pod.
3. Termen de execuţie…
… estimat la 18 luni, în ciuda faptului că raportul menţionează evitarea efectuării lucrărilor în timpul perioadelor de reproducere a speciilor de peşti şi în perioada de cuibărit la păsări, ţinându-se cont şi de orele de odihnă ale locuitorilor din zona afectată.
4. Finanţarea este sublimă, …
… dar lipseşte cu desăvârşire deoarece, dacă facem referire la încadrarea proiectului în cadrul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor, la data de 28.08.2013 situaţia în cadrul acestui domeniu la nivelul Regiunii Centru, este următoarea: În cadrul sub-domeniului Poli de Dezvoltare Urbană, până la data raportării, au fost depuse cereri de finanţare din Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană ale municipiului Tîrgu-Mureş şi ale municipiului Sibiu. Aceste municipii au depus până în prezent 14 cereri individuale de finanţare cu o valoare a sumei solicitate de 52,80 de milioane de euro, din care 11 proiecte ce solicită 31,99 de milioane de euro au fost contractate. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Sibiu include 8 proiecte individuale, iar PIDU Tîrgu-Mureş include un număr de patru proiecte individuale.
Astfel, din suma alocată întregii măsuri de 148,61 milioane de euro, situația la data 28.08.2013 este următoarea:
– proiecte deja depuse 76 – 174,36 % din suma alocată
– proiecte deja contractate 52 – 115,61 % din suma alocată
– proiecte în curs evaluare (evaluare şi precontractare) – 3, 19,77% din suma alocată
Prin urmare, nu există posibilitatea finanțării acestui proiect din sursele identificate în Raportul studiu de impact supus studierii.
Mai mult, studiind PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ, investiția propusă nu se regăsește în niciuna din principalele direcții de dezvoltare a zonei, ținându-se cont de nevoile și de potenţialul de dezvoltare, direcții care sunt:
– Valorificarea terenului şi a spaţiilor de sport şi agrement;
– Amenajarea de spaţii verzi şi locuri de agrement;
– Reamenajarea urbanistică şi reabilitarea termică a blocurilor de locuit;
– Modernizarea şi dotarea unităţilor şcolare;
– Modernizarea reţelei stradale;
– Crearea unui sistem de monitorizare a traficului;
– Modernizarea şi repararea ştrandului „1 Mai”, amenajarea pentru agrement a malului râului Mureş;
– Achiziţie şi instalare centrală termică la C.T. Aleea Carpaţi nr.3
Tot în planul mai sus-menţionat, la capitolul Istoric şi date geografice, zona cartierului Aleea Carpați este descrisă ca fiind considerată „cea mai liniştită zonă din municipiul Tîrgu-Mureş”, fapt care prin implementarea acestui proiect se va schimba radical.
5. Indiferenţa civică…
… ce poate fi înlăturată printr-o prezență semnificativă a tuturor peroanelor interesate la dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului, ce va avea loc în data de 03 octombrie 2013, începând cu ora 16, la sediul Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş, sala 45.
Radu Simionescu și un grup de cetățeni din Aleea Carpați
Nu te lasa Radule!