Carburanții ecologici alternativi, care ar fi putut atenua mult șocul crizei petrolului, ignorați complet în România
În vreme ce alte state UE au mizat pe bioetanol și biodiesel, în legislația românească acești carburanți nici măcar nu sunt recunoscuți ca atare
Potrivit statisticilor oficiale, România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol. La această cantitate, producția internă a contribuit cu 2,5 milioane de tone, restul de 8,9 milioane de tone fiind importate. În ce privește importurile de petrol, cel mai mult importăm din Kazahstan: aproximativ 60% din importurile românești vin din această țară. Al doilea furnizor major de petrol al României e Azerbaidjanul. Împreună, Kazahstan și Azerbaidjan furnizează României aproximativ 77% din petrolul importat. Restul de 23 de procente vin din Libia, Irak și Arabia Saudită. În plus, țara noastră mai importă cantități semnificative de motorină din Turcia și, în cantități mici, din Grecia și Bulgaria (state de tranzit). În ce privește benzina, din petrolul importat România produce mai multă benzină decât consumă, deci nu importă acest tip de combustibil.
În ce privește gazul petrolier lichefiat (GPL), carburant din ce în ce mai des folosit la noi în țară, România nu-și acoperă din producția proprie necesarul mereu în creștere, decât în proporție de 45-50%. Restul e importat. În ce privește importurile de GPL, principalii noștri furnizori sunt Kazahstan, Egipt și Algeria.
Cifrele de mai sus indică o dependență foarte redusă a României de petrolul produs de statele arabe din Golful Persic, afectate de conflictul armat declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Doi factori majori contribuie, însă, la faptul că prețurile carburanților auto la stațiile de benzină din România sunt, totuși, foarte ridicate. Unul ar fi cotațiile internaționale ale petrolului (care au explodat după atacarea Iranului de duo-ul SUA-Israel), celălalt e nivelul ridicat al taxelor și accizelor percepute de statul român (45-55% din prețul unui litru de carburant la pompă, una dintre cele mai mari valori din spațiul european).
Combustibilii alternativi, neglijați total
Unica modalitate în care România, ca oricare alt stat, s-ar putea proteja, cât de cât, de creșterea prețului petrolului ar fi (pe lângă electrificarea parcului auto) folosirea pe scară largă a carburanților alternativi. În speță, a (bio)etanolului în locul benzinei, respectiv a biodieselului, ca substitut al motorinei. În plus, vehiculele care funcţionează cu acest tip de biocombustibili au emisii de noxe (oxizi de carbon, de azot, de sulf etc) cu mult mai reduse decât cele care utilizează benzină sau motorină.
Potrivit publicației Automarket, 13 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene produc și vând la stațiile de carburanți așa-numitul E85, un amestec de 15% benzină și 85% bioetanol. În aceste state, anul trecut, s-au comercializat în benzinării peste 8 miliarde de litri de bioetanol E85. În state precum Suedia, Finlanda sau Franța, acest combustibil substituie cu succes benzina, automobiliștii fiind încurajați să îl folosească prin diverse facilități fiscale. Brazilia, spre exemplu, e una dintre țările care a suportat cel mai ușor șocul creșterii prețurilor petrolului, întrucât beneficiază de investiții extinse în producția și comercializarea de bioetanol și depinde foarte puțin de importurile de petrol.
În cazul biodieselului, carburant ecologic folosit și el pe scară largă în Europa, situația e aproximativ la fel. Marile rețele comerciale de la noi colectează constant uleiuri vegetale uzate și le predau firmelor care produc din aceste uleiuri un bun substitut pentru motorina clasică, biodieselul. E cazul unei firme din Bihor (Respiră Verde SRL din satul Cheriu), care îşi exportă întreaga producţie de biodiesel mai la vest. Nici n-ar avea cum altfel, pentru că în ţara noastră biodieselul, la fel ca şi bioetanolul, nici măcar nu sunt recunoscuţi drept carburanţi de către Registrul Auto Român. Din punct de vedere al legislației românești, biocarburanții nici nu există.
Ca o ironie a sorții, trebuie spus că principalul producător român de autoturisme, uzina Dacia de la Mioveni, vindea pe piețe europene mașini echipate cu motoare ce pot funcţiona şi cu benzină, şi cu bioetanol, şi cu orice amestec dintre aceşti doi combustibili, încă din anul 2009. Dacă Guvernele României ar fi investit din timp în astfel de carburanți ecologici, azi poate n-am mai fi suferit atât de rău de ca urmare a crizei petrolului. Din ce știm, acum vreo 10 ani, la nivelul Guvernului se formase un ”comitet interministerial” care avea sarcina să elaboreze un plan de introducere a carburanților alternativi pe piața românească a combustibililor. Evident, comitetul cu pricina n-a făcut nimic în acest sens.
Sorin Simion
sursa foto: Dacia France