Anul viitor vor intra în vigoare mai multe modificări ale Codului Fiscal venite la cererea mediului de afaceri, o parte dintre ele urmând să reducă din efectele negative provocate de pandemia COVID-19.
Printre modificările legislației fiscale cu efecte din anul 2021, care au fost deja adoptate de Parlament sau Guvern și promulgate de președintele Klaus Iohannis se numără:
- introducerea consolidării fiscale pentru impozit pe profit: pe scurt, în anumite condiții și cu anumite limitări, firmele care fac parte din același grup (deținere comună de minim 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot) vor putea opta să compenseze profiturile fiscale cu pierderile fiscale ale diverselor firme din grup, având posibilitatea să plătească impozitul pe profit pe o bază netă rezultată în urma compensării, ceea ce va oferi un avantaj pentru fluxul de numerar la nivel de grup, precum și o folosire mai rapidă a pierderilor fiscale ale unor companii din grup (altfel reportabile limitat, pentru o perioadă de 7 ani).
- relaxarea prevederilor privind creanțele neîncasate de la clienți, respectiv posibilitatea deducerii integrale a provizioanelor constituite pentru creanțele neîncasate (față de plafonul actual de 30%), cu condiția ca acestea să fie mai vechi de 270 de zile, să nu fie garantate și nici înregistrate față de persoane afiliate
”Măsura este bine-venită în contextul crizei Covid-19. Implicit, și pierderile care rezultă din scoaterea din evidență a creanțelor incerte provizionate deja vor fi deductibile integral (față de limita actuală de 30%) și nu doar în situația falimentului clientului”, consideră Angela Roșca, managing partner al companiei de consultanță fiscală Taxhouse Romania.
- recuperarea (ajustarea) TVA plătită de companii pentru facturile neîncasate de la clienții persoane fizice, pentru mai mult de 1 an.
- facilități legate de impozitarea angajaților în contextul Covid-19 și nu numai: (i) scutirea de la impozit pe venit și contribuții sociale pentru anumite sume (plafonate la 400 lei/lună) acordate angajaților în telemuncă, proporțional cu zilele lucrate, fără documente justificative, sumele fiind deductibile pentru calculul impozitului pe profit la nivel de firmă; (ii) scutire de impozit pe venit și contribuții sociale pentru testarea sau vaccinarea angajaților; (iii) exceptarea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru sumele plătite angajaților în legătură cu educația timpurie a copiilor acestora în limita a 1500 lei/luna/copil (sumele fiind nedeductibile la impozitul pe profit, însă pot fi scăzute din total impozit pe profit de plată).
- modificări ale Codului de Procedura Fiscală care balansează relația dintre contribuabil și autoritatea fiscală, de exemplu: (i) mutarea soluționării contestațiilor la Ministerul Finanțelor Publice (de la ANAF, în prezent), pentru a asigura un nivel de separare mai clară a controlului fiscal (care rămâne la ANAF) de soluționarea disputelor de un alt corp de experți (ai Ministerului); (ii) clarificarea procedurii fiscale atunci când există suspiciuni de natură penală, așa încât deschiderea procedurii penale să nu mai blocheze automat procedura fiscală (contestația), iar intereselor contribuabilului și ale autorității fiscale sunt mai clar delimitate; (iii) introducerea unor cazuri de nulitate a actului administrativ fiscal atunci când autoritățile nu respectă reglementările și alte măsuri de protecție a contribuabililor etc.
- OUG 153/2020 – încurajarea capitalizării firmelor românești prin acordarea de facilități (bonificații) la impozitul pe profit pentru firmele care își îmbunătățesc situația capitalurilor proprii în perioada 2021-2024
În legislația deja aprobată pentru anul viitor nu există măsuri diferențiate care să aibă un impact important asupra persoanelor fizice.
O mărire a fiscalității în al doilea an de pandemie ar îngenunchea firmele românești
În momentul de față nu există intenții clare de modificare a fiscalității care să rezulte din programele de guvernare anunțate de partide în perioada electorală și nici un proiect de buget, până la numirea unui nou Guvern. Cota unică de impozit pe venit (actualmente la 10%) și cotele de asigurări sociale (10% CASS, 25% CAS), cota de impozit pe profit (16%) și dividende (5%) par să rămână pe agenda tuturor partidelor, la fel și cota standard de TVA (19%).
”Mediul de afaceri își dorește stabilitate și predictibilitate, în primul rând, mai ales într-o perioadă cu multiple crize și incertitudine, precum este cea actuală. Ca atare, organizațiile de afaceri susțin la unison menținerea fiscalității actuale, la pachet cu digitalizarea și modernizarea ANAF, care ar trebui să ducă la transparentizare și la o mai bună colectare a taxelor de la toți contribuabilii, fără excepție”, spune Angela Roșca.
Practic, o mărire a fiscalității nu ar avea că efect neapărat creșterea încasărilor la buget, mai ales după o criză precum cea Covid-19, când companiile sunt deja împovărate, dar, printr-o îmbunătățire a colectării impozitelor actuale și o încurajare a conformării voluntare (bonificații pentru bunii platnici) s-ar putea crește veniturile bugetare.
”Mă aștept, așadar, ca în 2021 să se intensifice discuțiile și să se concretizeze măsuri care să vizeze implementarea unor soluții de digitalizare și modernizare a ANAF (sisteme IT, case de marcat conectate la serverele ANAF, demararea discuțiilor privind factura electronică, control fiscal de la distanță, depunere declarații online, îmbunătățire Spațiu Privat Virtual, îmbunătățire “fișa pe plătitor” etc.) și de îmbunătățire continuă a comunicării online cu contribuabilii – persoane fizice sau juridice”, a declarat șefa Taxhouse România.
Ea subliniază ca înaintea unor modificări ale legislației fiscale este necesară o analiză mai detaliată în funcție de evoluția economiei per ansamblu în 2020 și din primul trimestru din 2021, în funcție de deficitul bugetar și de necesitățile de finanțare de la acel moment, de decizia privind procentul de majorare a pensiilor etc.
”Atunci s-ar putea pune problema unor modificări fiscale de genul anulării unor facilități pentru anumite domenii de activitate sau a eliminării unor excepții de la impozitare, pentru a asigura echitatea și stabilitatea fiscală pe termen mediu și pentru a reduce deficitul bugetar într-o etapă post-Covid, până la țintă de 3% din PIB în anii care vin. Provocarea de a discuta pe marginea impozitării este amânată de ceva vreme și instalarea unui nou Guvern după alegerile recente ar putea fi un moment posibil pentru a aduce acest subiect pe agenda publică. Însă orice discuție ar trebui începută cu eliminarea variilor excepții și disparități din legislația fiscală și cu clarificarea unor prevederi actuale rămase încă nelămurite, precum și cu o discuție despre mult-așteptata reformă a ANAF”, a concluzionat Angela Roșca.