Câți bani pierde România pentru că românii cumpără de pe Temu sau Shein
Platformele internaţionale de comerţ electronic care vând direct către consumatorii din România pot genera pierderi fiscale de circa 10,86 miliarde de lei pe an (2,12 miliarde de euro), în următorii doi ani, reiese dintr-o analiză publicată de Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO).
Potrivit cercetării citate de Agerpres, elaborate de către economistul Iancu Guda la solicitarea ARMO, pentru anul 2025, efectul negativ este estimat la cel puţin 5,4 miliarde de lei (1,06 miliarde de euro), „sumă care s-ar putea dubla până în 2027 dacă volumul de colete şi valoarea medie a comenzilor continuă să crească în ritmul actual”.
„Studiul porneşte de la ipoteza că, în 2025, vor intra în România aproximativ 78 milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, la o valoare medie de 50 euro/colet. În scenariul în care volumele sau valoarea coletelor comandate se dublează, valoarea comercială anuală a importurilor directe prin platforme precum Temu, AliExpress, Shein sau Trendyol ar putea ajunge la 39,78 miliarde lei (7,8 miliarde euro) echivalent cu circa 28,8% din piaţa locală de retail, faţă de 14,4%, valoare estimată pentru finele lui 2025″, se menţionează în analiza de specialitate.
Datele cuprinse în studiu arată că sectorul de retail reprezintă aproximativ 21% din PIB-ul României, iar cele aproximativ 60.000 de companii analizate angajează 200.000 de persoane şi contribuie anual cu 37,8 miliarde de lei la buget, prin taxe şi impozite directe şi indirecte (achiziţii furnizori, chirii spaţii comerciale şi salarii plătite).
„Dublarea cotei de piaţă a platformelor extracomunitare ar eroda baza fiscală şi ar pune presiune suplimentară pe aceste firme, avertizează raportul. Dacă platformele non-UE îşi dublează cota de piaţă din România la 28,8% în următorii doi ani, până în 2027, pierderile fiscale se dublează automat. Vorbim de cel puţin 2,1 miliarde de euro pe an pierderi fiscale directe şi indirecte pentru România, enorm. În plus, magazinele fizice din categorii consacrate îşi pot pierde o parte relevantă din trafic, cu efecte severe asupra investiţiilor, ocupării şi contribuţiilor la bugetul public”, susţine autorul cercetării.
„Nu solicităm protecţionism, ci echitate fiscală şi competiţională. Aşteptăm de la autorităţile române măsuri concrete de echilibrare a pieţei în perioada de tranziţie până la eliminarea completă a pragului de minimis în 2028, pentru a asigura supravieţuirea şi dezvoltarea ecosistemului comercial local„, susţine, într-un comunicat, Cristian Pelivan, directorul executiv al ARMO.