Comisia disciplinară formată din decanii Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş (UMFŞT) a audiat, în primele trei zile ale acestei săptămâni, profesorii care nu au respectat noul regulament privind examinările unitare, a comunicat rectorul universităţii.
Ancheta se referă în primul rând la profesorii secţiei
maghiare, care în sesiunea din iarnă au refuzat să pună în aplicare
decizia senatului, care prevedea examinări unitare pentru secţiile
cu predare în limba română, engleză şi maghiară.
Pe coridorul universităţii, aproximativ o sută de profesori şi
studenţi au protestat împotriva măsurii şi s-au arătat solidari cu
profesorii anchetaţi disciplinar.
Comisia de examinare formată din decanii celor trei facultăţi
va realiza un raport despre cazul fiecărui cadru didactic audiat,
iar în baza acestor rapoarte, senatul universităţii sau consiliile
facultăţilor vor decide asupra impunerii eventualelor sancţiuni, a
declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, rectorul Leonard
Azamfirei.
În opinia rectorului, faptul că mai mulţi profesorii şi
studenţi s-au adunat în faţa sălii în care şi-a desfăşurat
activitatea comisia disciplinară, nu a fost o manifestare a
solidarităţii, ci o încercare de a exercita presiune.
În declaraţia dată la cererea MTI, profesorul Béla Szabó, şeful
secţiei maghiare, a reamintit că înainte de începerea sesiunii, 127
de cadre didactice ale secţiei maghiare au semnat un document prin
care au refuzat examinările unitare. Acesta a mai adăugat că
profesorii au acceptat şi ca examinările să aibă loc în aceleaşi
zile, cu întrebări de test de acelaşi nivel de dificultate, dar au
considerat ca fiind inacceptabilă cerinţa ca întrebările de test de
pe fişele de examinare în limba maghiară să fie identice cu cele în
limba română sau engleză. Profesorul a mai specificat că, potrivit
evidenţelor interne, 49 de cadre didactice de la secţia maghiară au
efectuat testările în baza unor subiecte proprii. Senatul
universităţii a votat pentru iniţierea unor anchete disciplinare
împotriva a 30 de profesori maghiari şi 5 profesori români.
Profesorul a confirmat informaţia din presa locală conform
căreia există temeri că noile exigenţe ar putea fi extinse şi
asupra examenului de admitere, ceea ce ar avea un efect negativ
asupra secţiei maghiare. Acesta a explicat că, în prezent, pe
locurile sprijinite de la bugetul statului, la universitate este
admis acelaşi număr de studenţi români şi maghiari, însă în timp ce
la secţia maghiară, pentru un loc concurează doi candidaţi, la
secţia română sunt 3-4 candidaţi, motiv pentru care în cazul
studenţilor români, notele cu care se intră sunt unele mai mari.
În opinia sa, interesul mare care există la secţia română se
datorează acelei decizii anterioare a senatului, conform căreia
dintre cele 14 universităţi de medicină din România, cea de la
Târgu Mureş este singura la care admiterea se dă numai din
biologie. La celelalte universităţi se mai dă un examen la o altă
materie. Astfel că UMFŞT atrage din toată ţara acei tineri care îşi
doresc un examen de admitere mai uşor.
La întrebarea MTI, rectorul Leonard Azamfirei a spus că
subiectele de la examenul de admitere au fost întotdeauna aceleaşi
pentru secţiile cu predare în limba maghiară şi în limba română,
dar din cauza concurenţei diferite, se poate întâmpla ca la secţia
română nici o notă de 8,50 să nu fie suficientă pentru a fi admis,
în timp ce la secţia maghiară se poate intra şi cu nota 6. În
opinia sa, tinerii maghiari sunt discriminaţi pozitiv la admitere.
Acesta a adăugat că “în acest moment, în cadrul conducerii
universităţii nu există discuţii pentru ca acest lucru să fie
schimbat”.
În 2011, în cadrul UMF Târgu Mureş a izbucnit un conflict
puternic între conducerea românească şi secţia maghiară, întrucât
conducerea a refuzat să pună în aplicare acele prevederi ale Legii
învăţământului, care erau importante pentru comunitatea maghiară,
invocând în acest sens autonomia instituţională. În luna septembrie
a anului trecut, secţia maghiară a decis ca liderii maghiari să nu
îşi exercite funcţiile de conducere până nu va fi luată o decizie
liniştitoare, care să garanteze pe termen lung viitorul predării în
limba maghiară. Prin boicotul lor au protestat împotriva faptului
că punctul lor de vedere este ignorat sistematic de către
conducerea universităţii.
UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu
predare exclusiv în limba maghiară. Predarea în limba română a fost
introdusă în anul 1962, în urma unei instrucţiuni verbale primite
de la liderii Partidului Comunist Român, iar prin aceasta,
învăţământul medical maghiar a început, treptat, să piardă teren.
În ultimii ani, cadrele didactice române reprezintă o majoritate de
peste două treimi în forurile de conducere ale instituţiei, iar
deciziile acestor foruri duc la regresul treptat al învăţământului
în limba maghiară. Anul trecut, UMF Târgu Mureş a fuzionat cu
Universitatea Petru Maior şi a primit denumirea de Universitatea de
Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş (UMFŞT).
MTI