După remiza, 2-2, de aseară, din play-off-ul Conference League la fotbal, Sepsi Sfântu-Gheorghe mai are un singur hop de trecut pentru a bifa prima prezenţă în grupele unei cupe europene din istoria clubului: returul din deplasare cu echipa norvegiană Bodo/Glimt.
Bodo e un oraş aproximativ la fel de mic ca Sfântu-Gheorghe, cu puţin peste 50.000 de locuitori. E situat în nordul Nordului, dacă vreţi, puţin dincolo de Cercul Polar de Nord, cam pe unde ar trebui bătut cuiul de care să fie agăţată harta Europei.
La ora meciului cu Sepsi, vor fi în jur de 14-16 grade cel mult, preconizează serviciile meteo. Maxima diurnă nu trece de 19 grade, deşi şi acolo se simt semne ale încălzirii globale. Trecerea de la 30 de grade sau chiar mai mult la doar 14-16 nu va fi tocmai uşoară.
Partida se va juca pe stadionul Aspmyra, o arenă mică, de circa 8.000 de locuri, pe care Bodo/Glimt o împarte cu o altă echipă locală, Grand Bodo, care joacă în divizia a 5-a.
Arena a fost ridicată acum aproape 60 de ani şi modernizată de două ori de atunci, ultima dată în 2008. Dificil pentru Sepsi e că gazonul e artificial 100%, suprafaţă de joc cu care echipele româneşti nu sunt obişnuite (mingea circulă cu viteză mai mare, sare altfel etc), dar pe care localnicii se simt în largul lor. De notat că gazonul are sistem de încălzire, însă, e puţin probabil ca la ora meciului cu Sepsi să fie necesară pornirea acestuia.
Despre suporterii gazdelor, aşa-numitul grup „Den Gule Horde” (hoarda galbenă, în româneşte) se spune că sunt printre cei mai pasionaţi şi gălăgioşi din fotbalul norvegian. Însă, în comparaţie cei mai „răi” suporteri de la noi (ai lui Dinamo, ai Rapidului, ai lui U Cluj-Napoca sau chiar ai lui Sepsi), ce se aude şi se vede în tribunele stadionului din Bodo la meciuri seamănă mai mult a liturghie.
Cel mai dificil pentru delegaţia românească va fi să doarmă noaptea. Asta pentru că, în această perioadă, în zona arctică a Scandinaviei soarele stă agăţat pe cer sau la linia orizontului aproximativ 20 de ore din 24. Seara pe la orele 21-22 poţi citi liniştit ziarul afară, e destulă lumină.
Vizitatorii, neobişnuiţi cu aşa ceva, au mari dificultăţi în a adormi seara, câtă vreme afară e lumină ca ziua. Tot bioritmul e dat peste cap. Hotelurile din zonă au, însă, draperii şi/sau jaluzele cu ajutorul cărora se poate face un pic mai întuneric în încăperi. Am experimentat această senzaţie acum câţiva ani, într-o zonă nu departe de Bodo (oraşul Narvik): a fost mai greu cu adormitul la orele cu care suntem noi obişnuiţi, chiar şi cu jaluzele trase la ferestre.
Să sperăm că fotbaliştii lui Sepsi vor putea să se odihnească şi să apară pe teren în plenitudinea forţelor.
Mai trebuie spus că Norvegia e o ţară foarte scumpă. Cu atât mai scumpă cu cât mergi mai înspre nord, acolo unde e situat oraşul Bodo. Spre exemplu, o cameră dublă la o pensiune sau la un hotel modest, la preţul de sub 100 de euro pe noapte, e un adevărat chilipir la Bodo. Preţurile, în general, sunt de 3-4 ori mai mari decât la noi. Iar băuturile alcoolice – a căror vânzare e monopol de stat, ca şi în Suedia vecină, şi se vinde doar în magazine specializate – sunt încă şi mai scumpe. Cea mai abordabilă băutură e o bere slab alcoolizată (sub 3%), de găsit şi prin magazinele obişnuite. Şi aceasta, însă, e scumpă: de la circa 12 lei în sus doza de 500 ml.
Sorin Simion
surse foto: FK Bodø/Glimt, Bodø kommune
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.