Dan Maşca, CEO Reea, vorbeşte de mai bine de un an de necesitatea modificării legii partidelor, o lege, după cum o defineşte, antiliberală şi care îngrădeşte una dintre libertăţile fundamentale – cea de asociere.
De la o idee s-a născut un studiu comparativ, realizat de o echipă de cercetători coordonată de Bogdan Dima, de la Universitatea Bucureşti. Studiul comparativ, unic în peisajul cercetării româneşti post-revoluţionare, a stabilit că, dintre ţările vestice, doar România, membră a Uniunii Europene din 2007, are un sistem atât de greoi de înfiinţare a unui nou partid, apropiindu-se, mai degrabă, de sistemele din fostele ţări comuniste. Studiul a fost punctul de plecare pentru articole academice valoroase – unul a apărut deja sub semnătura prof. dr. Radu Carp, iar un altul va apărea în Revista „Dreptul”, dar şi al proiectului de lege de modificare a Legii partidelor din 2003.
Proiectul conceput împreună cu o firmă de lobby a fost deja prezentat unei părţi a parlamentarilor mureşeni şi va fi înaintat tuturor celor 588. Momentul ar fi unul bun pentru că în prezent se discută despre înfiinţarea regiunilor şi descentralizarea deciziei, prin revizuirea Constituţiei. Păstrând actualul sistem de înfiinţare a partidelor ar însemna ca cetăţeni din regiuni diferite să semneze pentru înfiinţarea unor partide din alte regiuni ai căror reprezentanţi nu vor fi, probabil, niciodată interesaţi să candideze în acele regiuni de unde au nevoie de semnături.
Mai mulţi oameni la vot, o mai bună reprezentare a acestora, competiţie între partide care să ducă, în final, la o bună guvernare sunt doar câteva din argumentele lui Dan Maşca pentru a-şi susţine proiectul de modificare a legii partidelor…
Ideea
Rep.: De unde ţi-a venit ideea?
Dan Maşca: Dacă eşti un om care nu vrea să emigreze, care consideră că o cafea băută cu mama şi cu mama soacră este mult mai valoroasă decât milioanele de euro făcute în străinătate, te gândești ce posibilităţi ai să faci pentru acasă ceva? Tot timpul am auzit că sistemul e de vină şi m-am tot întrebat cine e sistemul? După ani de zile în care ai devenit mai înţelept, cu mai multă experienţă ţi-ai dat seama că sistemul acesta e legea. Şi m-am întrebat: „Noi, cei care gândim la fel de ce nu putem să candidăm la nivel local, pentru că pe mine nu mă interesează nici Braşovul, nici Sibiul, nici Bucureştiul”? Mă interesează oraşul în care stau. Şi atunci mi-am spus că de ce nu ne-am putea ocupa noi de buna noastră guvernare? Şi ajungi la lege şi îţi dai seama că îţi cere o aberaţie: 25.000 de semnături din 18 judeţe. Nu că nu ai putea să cumperi, spre exemplu, semnăturile, dar, dacă ai intra în sistemul lor, ai fi de-al lor deja. Tu, practic, prin acest sistem prin care vrei să faci un partid al povestitorilor despre fericire l-ai minţi pe cel din Braşov că îţi pasă de el şi, de fapt, nu îţi pasă. Şi atunci ce rost are să fie o lege care te face să minţi, fără să vrei să minţi. Şi atunci, dacă nu vrei să intri în acest sistem, îţi propui să schimbi legea. Tot de la cei de afară şi nu doar de la ei am învăţat că cei din mediul academic trebuie să fie spuma societăţii şi atunci mi-am zis să inventăm un proiect prin care un privat alocă un grant unui doctorand care are teza de doctorat exact pe zona aceasta. Avantajul este clar pentru ambele părţi, doctorandul munceşte, primeşte şi bani pentru finanţarea tezei de doctorat, iar privatul are acces la o competenţă foarte bună. Şi atunci am avut ideea de a face o cercetare asupra a ceea ce se întâmplă în ţările din Occident. În Germania, de exemplu, chiar dacă sunt 2-3 partide mari sunt peste 100 de partide active. Studiul s-a făcut, acesta a arătat foarte clar că, de fapt, în ţările occidentale între 1-3 oameni pot să facă un partid, că nu este prag electoral pentru alegerile locale şi că această libertate de asociere plecată de la firul ierbii le permite să aibă proiecte mult mai bune, pentru că au o mai mare reprezentativitate. E clar că, făcând acest studiu, tu ai un argument academic atunci când te duci la un politician. Apoi, te-ai interesat cine poate să schimbe legea. Legea pot să o schimbe cei 588 de parlamentari, majoritatea lor, pentru a putea aduce această lege la ceea ce se întâmplă în toate ţările UE.
23 de consilieri din 23 de partide
Rep.: Ce ar însemna, spre exemplu, în Consiliul Local Tîrgu-Mureş prezenţa a 23 de consilieri din 23 de partide?
Dan Maşca: Ar fi 23 de opinii, iar prin dezbateri s-ar ajunge la soluţii mult mai valoroase, pentru că ar însemna aprofundarea unei probleme. Ar însemna creativitate mai multă, pentru că aşa cum e acum gândesc 2-3, iar dacă zice şeful că aşa se face, aşa se face. Înseamnă că ai de unde să alegi, că cetăţenii sunt mai bine reprezentaţi.
Rep.: Dacă trebuie depus un proiect foarte repede, are un termen scurt, iar acei consilieri nu se înţeleg?
Dan Maşca: Păi, ce s-a întâmplat dacă nu s-a aprobat bugetul? Există prevedere legală prin care se spune că se lucrează pe prevederile din legea anterioară. Pe cine afectează acest lucru? Pe cei care au contracte cu statul. Partea de competiţie este fundamentală. Şi pentru voi în presă ar fi mai bine, pentru că, dacă ar fi mai multe partide care să comunice, voi aţi putea să semnaţi mai multe contracte de comunicare, iar cetăţenii ar putea avea acces prin voi la proiecte diverse şi, poate, unii se regăsesc în campanii în partide precum partidul celor fără BAC. Actualii politicieni fac treaba asta cum o fac pentru că, neavând competiţie, nu sunt obligaţi să aprofundeze, să muncească altfel în acele ore pe care le alocă şedinţelor de comisii, de plen şi pentru care, culmea, sunt plătiţi din banii noştri.
Proiectul
Rep.: În ce fază e proiectul?
Dan Maşca: De la acel studiu, am decis să facem, tot printr-una din cercetătoarele implicate în acest studiu, o expunere de motive care să justifice această modificare simplă şi să dăm şi proiectul de lege care să fie adoptat şi pus în dezbatere de un grup de parlamentari. Atunci, tot în colaborare cu presa, care a avut, are şi va avea un rol deosebit de important în funcţie de cât de profesionistă reuşeşte să fie, să întrebăm parlamentarii în anumite emisiuni de dezbateri dacă susţin acest proiect. Unii au declarat public că îl susţin, alţii sunt mai reticenţi pentru că nu li s-a ridicat problema aceasta şi nici nu au dezbătut-o în detaliu. Plecând de la acest focus-grup pe parlamentarii mureşeni, practic dorim ca acest proiect de lege să fie înmânat tuturor parlamentarilor şi după aceea prin discuţii normale şi, eventual, dacă vom reuşi printr-o campanie inclusiv on-line să sensibilizăm cetăţenii care să meargă la birourile parlamentare şi să le spună politicienilor că sunt interesaţi ca aceştia să susţină proiectul.
Pepiniera de lideri
Rep.: Care ar fi avantajele pentru partidele mari să fie concurate de aceste partide mici?
Dan Maşca: Avantajul pentru partidele mari ar fi că aceste partide mici care sunt doar pentru comunitate pot fi o pepinieră de lideri noi, care nu vor să rămână doar la nivel local, în condiţiile în care tu ca partid local nu ai ambiţii de Bucureşti, pe tine te interesează doar să guvernezi comunitatea în care locuieşti, maxim judeţul. Iar atunci cei care vor să meargă mai sus se duc la partidele mari. Iar liderii aceia care ajung în partidele mari sunt altfel, pentru că tu i-ai recrutat, pentru că ei au reuşit să confirme în acele partide mici, aduc valoare acelui partid, o mai bună guvernare şi, indirect, acea bogăţie, acea bună guvernare ajunge la comunitatea respectivă.
…până în 2016 se va schimba…
Rep.: Ce şanse de reuşită are acest proiect?
Dan Maşca: Acum se discută despre regionalizare, este un argument suplimentar că legea trebuie schimbată, pentru că ar fi culmea să faci o regiune din 4-5 judeţe şi să nu schimbi legea partidelor prin care trebuie să aduni semnături din 15-18 judeţe. Ar fi o aberaţie. Această aberaţie ar fi şi mai mare în condiţiile în care tu descentralizezi decizia la nivel de judeţe şi regiuni, înfiinţând aceste parlamente regionale, luând o parte din puterea de la Bucureşti şi transferând-o către judeţe. Cu atât mai mult această lege are nevoie de schimbare. Mă bazez pe faptul că aceasta uniune de ONG-uri intitulată România Curată a obţinut semnătura de la premierul Ponta că va schimba legea. El a semnat, dar după ce i-am prezentat propunerea în detaliu mi-a spus că aşa ceva nu se poate. Această primă reacţie a fost din frică de schimbare, pe care nu stai să o analizezi în detaliu, nu te gândeşti că oare această lege îi va permite copilului meu, nepotului meu ca împreună cu copilul lui X sau Y să înfiinţeze mai uşor, fără să fie nevoie de părinţi bogaţi, cu pile, o astfel de mişcare. Poate aceşti oameni care au nepoţi, copii pe care îi iubesc foarte tare să se gândească la momentul când vor fi întrebaţi de către aceştia: „Tată, tu de ce nu ai făcut când ai fost în putere un sistem care să îmi permită şi mie să fac ceva”. Poate că pas cu pas, pentru că nu învăţăm să scriem din prima zi, nu facem legi din prima zi, până în 2016 se va schimba. Eu sper ca această lege să se voteze şi apoi să discutăm despre aceste partide.
Opinia publică
Rep.: Ce reacţii a avut opinia publică?
Dan Maşca: Eu am început cu politicienii pentru că ei decid, este varianta cea mai rapidă. Dacă ei nu vor, apoi te gândeşti cum ai putea să comunici mai bine decât până acum. Sunt variante pe care noi o să le folosim, baza fiind partea de on-line. Încă nu am mers să conving personalităţile, dar, discutând cu câţiva, au spus că ei susţin iniţiativa. Mă gândesc la nişte spoturi, la media, şi aşa în timp să se creeze acea atitudine civică, iar cetăţeanul să se ducă la biroul parlamentarului şi să îi spună că: „Uitaţi, este cineva de acolo care vrea schimbarea legii şi eu sunt de acord cu el şi vreau să o susţineţi pentru că mă reprezentaţi”.
Rep.: Cum educăm cetăţenii astfel încât votul să nu mai fie emoţional?
Dan Maşca: Comunicând constant. Nu devii bun programator peste noapte, în programare există sistemul „try and error” – încearcă şi greşeşte, asta se întâmplă până ce ai din ce în ce mai puţine greşeli, calitatea este din ce în ce mai mare, iar rata de succes – la fel. Aşa vine şi aici, această multitudine de partide într-un fel vor reuşi să ajungă cu acele proiecte la mai mulţi oameni. În loc să fie 20 de lideri ar fi să zicem alţi 50 de oameni, care ar informa alte mii de oameni şi care ar putea alege un consilier. Iar peste patru ani ar fi să zicem doi consilieri. Şi prin această multiplicare ar putea fi schimbată politica educaţională, culturală, sportivă etc. Prin aceste proiecte, indirect, vor schimba gândirea oamenilor.
Rep.: Intenţionezi să îţi înfiinţezi un partid dacă acest proiect de lege va fi adoptat de Parlament, te gândeşti la o carieră politică?
Dan Maşca: Poate da sau poate nu, poate printr-o asemenea lege vei sponsoriza, în mod legal şi transparent, pe cineva mai bun care cunoaşte mai bine legile, are aceeaşi filozofie ca şi tine despre libertate.
A consemnat Ligia Voro
De ce?
În expunerea de motive a propunerii legislative de modificare a Legii partidelor sunt cuprinse mai multe argumente care susţin nevoia schimbării acestei legi:
– Accesul îngreunat al partidelor politice noi pe scena politică – în 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003.
– Efectul îngreunării accesului noilor partide a fost scăderea constantă a numărului de cetăţeni români înscrişi în formaţiunile politice, de la 1.735.430 în 2003, la 1.307.417 în 2007, pentru a ajunge la 1.208.058 în 2012, respectiv restrângerea exercitării dreptului de asociere.
– În consecinţă, participarea politică a cetăţenilor este împiedicată, respectiv legea se află în contradicţie cu procesele de descentralizare şi regionalizare. Sistemul românesc se apropie de cele est-european, care sunt la fel de restrictive în ţări precum Rusia, Ucraina sau Kazahstan.
Concluzia expunerii de motive a fost că devine imperativă relaxarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid politic în România.
Proiect de lege
Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.14/2003 Legea partidelor politice, republicată
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic
.- Legea nr.14 din 9 ianuarie 2003 Legea partidelor politice, republicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 06 august 2012, se modifică după cum urmează:
1. La Articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Partidele politice se pot organiza şi funcţiona după criteriul administrativ-teritorial.”
2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării administrative a ţării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.”
3. La Articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic şi a eventualelor organizaţii teritoriale ale sale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.”
4. La Articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani.”
5. La articolul 18, alineatul (1), litera d) se abrogă.
6. Articolul 19 se abrogă.
7. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul conţinut:
„Articolul 26. În fiecare an partidele politice sunt obligate să-şi declare numărul de membri la Tribunalul Bucureşti până la data de 31 decembrie.”
8. La articolul 47, alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin o circumscripţie electorală.”
9. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 si 2 este de cel puţin 1.000 de voturi la nivelul unei circumscripţii pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutine: primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor judeţene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.”
10. Articolul 53 se abrogă.
11. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul conţinut:
„Articolul 53. Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 18, 26, art. 45 alin. (1) lit. e) si f), art. 46 şi 47.