Un studiu medical inovator publicat în revista Radiology aruncă lumină asupra mecanismelor neurologice din spatele comportamentului fanatic al suporterilor de fotbal, dezvăluind cum anumite regiuni cerebrale sunt activate în timpul vizionării meciurilor echipei favorite, declanșând emoții și comportamente extreme.
Cercetarea, condusă de biologul Francisco Zamorano de la Clínica Alemana de Santiago și Universitatea San Sebastián din Chile, oferă prima explicație științifică detaliată a modului în care rivalitatea sportivă reconfigurează rapid echilibrul dintre sistemul de recompensă și controlul cognitiv al creierului.
Studiul a utilizat tehnologia de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a examina activitatea cerebrală a 60 de bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, toți fani ai unor echipe rivale istorice. Gradul de fanatism al participanților a fost măsurat folosind Football Supporters Fanaticism Scale, o scală cu 13 puncte care evaluează două dimensiuni: tendința spre violență și sentimentul de apartenență.
Participanții au fost scanați în timp ce priveau 63 de goluri din meciuri diferite – ale echipei favorite, ale rivalului sau ale unor echipe neutre. Astfel, cercetătorii au putut compara cum reacționează creierul când echipa ta câștigă față de când pierde.
Rezultatele sunt surprinzătoare. Când echipa favorită marchează împotriva rivalului, zona din creier responsabilă de plăcere și recompensă se activează mult mai puternic decât la un gol obișnuit. Este ca și cum victoria împotriva rivalului ar fi mult mai dulce pentru creier.
Dar descoperirea cea mai interesantă este ce se întâmplă când echipa pierde. Zona din creier care ne ajută să ne controlăm emoțiile și să rămânem calmi – numită cortex cingulat anterior dorsal – brusc își reduce activitatea. Practic, exact când ai avea cea mai mare nevoie de autocontrol, creierul tău îl diminuează.
Aceasta explică de ce oameni altfel raționali pot avea reacții violente sau pot face lucruri pe care nu le-ar face în mod normal. Efectul este cel mai puternic la fanii foarte fanatici, care literalmente își pierd capacitatea de a se controla în momentele critice ale meciului.
Cercetătorii spun că aceste modele cerebrale nu se aplică doar la fotbal. Aceleași mecanisme pot funcționa și în cazul conflictelor politice sau religioase – oriunde există o rivalitate puternică și un sentiment de identitate de grup.
Din perspectivă practică, studiul sugerează că o pauză scurtă sau îndepărtarea persoanei de situația tensionată poate ajuta creierul să își recapete controlul. Această descoperire ar putea fi utilă pentru managementul mulțimilor la evenimente sportive și pentru prevenirea violenței la stadioane.
Studiul oferă prima explicație științifică solidă pentru comportamentul fanatic și arată că aceste reacții extreme au o bază neurologică clară.