Potrivit preşedintelui Comisiei de Istorie şi Statistică a Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Toma, derbiul Clujului este cel mai vechi derbi din România care încă se dispută. Istoria celor două echipe a început imediat după Marea Unire din 1918.
‘La Cluj, ca în tot vestul României, se consemna moartea unui imperiu şi naşterea unei ţări noi, mari cât să poată cuprinde ambiţiile unei naţiuni căreia părea că nimic nu îi poate sta în cale. O mână de tineri, veniţi de prin marile oraşe ale defunctului imperiu să îşi continue şcoala la Cluj, au pus bazele lui ‘U’ încă de prin 1919, sub numele de Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari (SSSU)’, spun Tiberiu Fărbaş şi Bogdan Stanciu – în cartea ‘Cluj contra Cluj’, editată în urmă cu doi ani. Iar echipa CFR exista deja, din 1907, sub numele de KVSC (Kolozsvary Vasutas Sport Cluj – Clubul Sportiv feroviar din Cluj), care în 1911 a fost rebotezată KTC (Kolozsvary Torna Club – Clubul de Gimnastică Cluj).
‘Atât ‘U’, cât şi CFR nu au fost nişte echipe foarte importante în perioada interbelică. Marile echipe interbelice erau cele care proveneau din fostul imperiu austro-ungar, clubul Atletic KATS, evreii Hagibor sau echipa Academiei Comerciale. CFR Cluj era continuatoarea echipei maghiare. Asta a fost şi este o chestiune controversată. Gheorghe Bodea, care este istoricul oficial al ‘U’ Cluj, susţine că nu există nicio legătură între echipa românească de după 1919 şi echipa maghiară cu acelaşi nume pentru că era echipa căilor ferate, dinainte de 1 decembrie 1918. Dar noi când am făcut documentarea pentru carte am văzut foarte clar în presa vremii , în ‘Înfrăţirea’, că a durat un an şi jumătate preluarea activelor Regionalei Căi Ferate CFR maghiare de către CFR-ul românesc, inclusiv echipa a fost preluată, cu tot ce a avut ea, patrimoniu, palmares, culori, jucători. Deci noi suntem de părere că într-adevăr CFR Cluj este continuatoarea echipei KTSC, KTC – că a avut mai multe denumiri înainte de Unire’, a spus Tiberiu Fărcaş.
8 la O, cea mai mare diferenţă de scor
Primul campionat s-a jucat în 1920-1921, iar data primului meci dintre KTC (CFR) şi SSSU (‘U’ Cluj) a fost 13 octombrie 1920. Feroviarii au spulberat echipa studenţilor cu un scor de 8 la 0 care este şi cea mai mare diferenţă de scor înregistrată vreodată la un meci dintre cele două echipe. Nu se cunoaşte componenţa echipei, nici marcatorii, ci doar faptul că s-a jucat pe un teren din Parcul Central.
În meciul retur scorul a fost de 1 la 1.
‘SSU intră în acţiune cu elemente noi şi arată un mare progres faţă de jocul său din anul trecut. Dorinţa universitarilor de a se număra între primele echipe – unde le este locul – îi determină la un joc de mare fineţă, echivalent ca tehnică cu CFR (fost KTC), minus brutalitatea excesivă ce a caracterizat întotdeauna echipa CFR. Într-un joc de situaţie bine exploatată, SSU cîştigă primul goal în minutul 9. Se desvoltă un joc agil, uneori aglomerat şi abia către finele primei jumătăţi se compensează CFR printr’un goal trimis în poarta SSU, de altcum bine apărată. Jumătatea a doua continuă cu un stil bun la SSU, care înfrânge toate dorinţele de cîştig ale echipei CFR’, spune prima cronică a unui meci U Cluj – CFR, cu menţiunea că ziarul ‘Înfrăţirea’ avea o atitudine favorabilă echipei universitarilor.
Reprezentanta Universităţii Regele Ferdinand
Cele două echipe au continuat să se întâlnească în amicale şi meciuri oficiale. ‘U’ Cluj s-a dezvoltat încet-încet şi a devenit o echipă iubită, lucru datorat în mare parte faptului că era reprezentanta Universităţii Regele Ferdinand, care era una dintre principalele instituţii româneşti din Transilvania de după Unire.
Perioada romantică
‘Era principala instituţie a românismului. Universitatea a fost clar, aşa cum arată şi Petru Poantă în cartea ‘Clujul interbelic’ principalul centru catalizator al energiilor românismului după 1918. Iar acest val de naţionalism s-a răsfrânt şi asupra fotbalului. ‘U’ Cluj încet-încet a prins puteri, a devenit consacrată, fără mari performanţe, a jucat totuşi finala campionatului naţional şi de acolo rezultă rivalitatea. E o perioadă romantică. Fotbalul nu era industria de astăzi, era un hobby, era la început în gusturile oamenilor, adică nu era la început ca şi activitate sportivă şi recreativă pentru că se juca demult în Ardeal, dar nu era nici principala distracţie a oamenilor. Dar relatările de presă arată că venea lumea la meciuri. Dar nu se poate compara cu ce este acum. Nu erau prime de joc şi ce mai ştiu eu ce. Important era că echipele jucau’, spune Tiberiu Fărcaş.
Rivalitate sportivă
Ceea ce numim astăzi marea rivalitate dintre ‘U’ Cluj şi CFR nu are, în opinia autorilor, rădăcini etnice sau foarte vechi. La început rivalitatea era una sportivă şi nu avea legătură cu faptul că la ‘U’ ar fi jucat doar români şi la CFR doar maghiari, pentru simplul fapt că nu era aşa. Jucători maghiari au evoluat şi la ‘U’ Cluj. Iar rivalitatea dintre cele două echipe clujene era de natură sportivă şi se petrecea pe teren, nu ajungea până în tribune.
‘Nu exista niciun fel de chestiune etnică, nu avem niciun fel de dovezi că ar fi fost o rivalitate etnică între echipe. Deci nu a existat o chestiune de aversiune etnică. Pentru că până la urmă şi CFR era tot echipă românească. Nici nu se pune problema să putem face comparaţie cu ce este astăzi, în ultimii ani. Se juca într-o atmosferă foarte romantică, pe terenuri marginale din Cluj, până s-a făcut terenul din parc au trecut anii’, spune Fărcaş.
Periooada non combat
În anii ’70 a existat chiar o perioadă de noncombat între cele două echipe. Bogdan Stanciu notează în ‘Cluj contra Cluj’, despre campionatul din 1973/1974, că a fost unul modest pentru ambele echipe, ele clasându-se pe locul 12 (Universitatea), respectiv 14 (CFR). Totuşi, presa vremii consemnează, destul de curajos pentru acele vremuri, blatul care exista între cele două echipe. ‘Remiză şi apoi noncombat!’ sună titlul unui articol semnat de Dumitru Graur. La rândul său, Augustin Ţegean, sportiv reprezentativ al celor două cluburi, spune că ‘a prins şi meciuri rezolvate între U şi CFR’. Cu toate acestea, rivalitatea rămânea mare.
Meciuri cu scor egal
‘Între aceste două echipe, ambiţiile, ca întotdeauna, erau foarte mari. Eram două echipe bune şi cam de acelaşi nivel. Fotbalul se juca la cote maxime. La nivel de conducere au existat întotdeauna rivalităţi şi multe ambiţii. Noi, jucătorii, eram prieteni foarte buni’, spune Ţegean, care aminteşte astfel de o perioadă în care între cele două echipe se făceau multe transferuri şi astfel, mulţi jucători evoluau, pe rând, la ambele echipe.
Au existat chiar, în acea perioadă, patru ani cu meciuri încheiate cu scor egal.
Epoca Paszkany
În noiembrie 2001 echipa a fost preluată de către omul de afaceri Arpad Paszkany, devenind CFR Ecomax. Ulterior, numele i-a fost din nou schimbat, în CFR 1907.
‘Acest lucru a însemnat o nouă etapă pentru CFR, sub un management foarte bine conturat, de tip capitalist occidental, ca o afacere, cu obiective clare. Foarte bine gândită, de aceea a şi avut rezultatele pe care le-a avut: trei campionate, trei Cupe ale României, Supercupa României, calificări în Champions League. Scandalul şi rivalitatea exacerbată vine pe fondul unor şicane care apar în meciurile directe, în derbiurile Clujului, începând în special cu anul 2004. Atunci a fost un moment important – galeriei lui ‘U’ Cluj i s-a rezervat pe stadionul din Gruia, al CFR, locul numit ţarc. Turul fusese egal şi în retur CFR, dacă câştiga, se desprindea şi promova în divizia A şi ‘U’ rămânea în B. Atunci a avut loc un incident foarte grav. Echipa ‘U’ a vrut să iasă de pe teren. De ce, stadionul nu era încă modernizat, avea o peluză mică şi locurile din ţarc – 2.500 – 3.000 – s-au umplut imediat, iar apoi foarte mulţi nu au fost lăsaţi să intre. Doar după foarte multe discuţii şi insistenţe la arbitru şi cu antrenorul şi la conducerea clubului şi discuţii între liderii galeriei s-a acceptat să-i lase pe oameni. Atunci clar s-a degradat situaţia între cele două cluburi. E adevărat că şi galeriile s-au transformat în nişte fenomene extremiste, dovadă şi incidentele care au avut loc’, spune Fărcaş.
Primul incident
Ziaristul face referire la unul dintre cele mai grave incidente care au avut loc în istoria confruntărilor ‘U’ Cluj – CFR. Meciul care a adus primul titlu la Cluj a fost urmat de lovirea, de către suporteri, a unui cameraman al Jandarmeriei, care a avut ulterior nevoie de câteva săptămâni de spitalizare.
‘Ar fi putut fi ziua perfectă pentru o mare sărbătoare la curtea sportului-rege. După exact 22 de ani de când o echipă românească, Steaua, lua primul titlu european din istoria României, o echipă din Cluj, CFR, putea să ia primul titlu naţional din istoria oraşului. Era 7 mai 2008 şi în ultima etapă a campionatului, cele două rivale se întâlneau într-un meci crucial, care avea să decidă campioana’, spune Bogdan Stanciu.
Înaintea meciului, un meci în care CFR avea multe de câştigat, iar Universitatea mai nimic de pierdut, un cameraman al Jandarmeriei a fost bătut de patru suporteri ai ‘U’, aflaţi în coloana de fani care se deplasa către stadionul ‘Ioan Moina’. Cei patru l-au pocnit pe jandarm cu o dală de beton în cap şi l-au lovit cu picioarele până l-au lăsat lat într-o baltă de sânge.
După 17 ani de dominaţie a Capitalei, o echipă din provincie lua titlul şi îl aducea la Cluj. Pentru echipa ‘U’ Cluj a urmat însă retrogradarea.
Aşa cum era de aşteptat, performanţele CFR nu au potolit rivalitatea dintre cele două echipe. Dimpotrivă. Un alt episod consemnat de cei doi ziarişti a fost acela când, la un meci din noiembrie 2011, conducerea clubului CFR a mărit excesiv preţul biletelor la meciul cu ‘U’. Dacă un bilet la peluză era 10 lei, la meciul respectiv un bilet a costat 150 de lei. La fel, şi celelalte preţuri, pentru peluza 2 sau tribune, erau de zece ori mai mari decât de obicei.
Rivalitatea dintre echipe şi faptul că CFR începea să aibă performanţe de invidiat nu a avut efecte benefice asupra ‘U’ Cluj. În anii de când Paszkany a preluat CFR, U Cluj nu a devenit mai bună, deşi la un moment dat a fost şi ea preluată de un om de afaceri, iar stadionul pe care evoluează este acum cea mai modernă a doua arenă a ţării.
‘Sunt 13-14 ani de când Paszkany a preluat echipa, iar ‘U’ Cluj în timpul ăsta a căzut de două ori în B. Deci rivalitatea nu a avut un efect benefic. Şi chiar şi venirea unui proprietar privat în 2009 la ‘U’, Florian Walter, nu a adus performanţele aşteptate de fani. ‘U’ s-a luptat an de an pentru evitarea retrogradării. Clubul nu are aceeaşi bani ca CFR, e adevărat. Dar la ‘U’, reţeta asta privată nu a adus aceleaşi performanţe. E diferenţă clară între modelele de business ale celor două echipe’, susţine Tiberiu Fărcaş.
Retragerea lui Paszkany de la club
Pe de altă parte, după retragerea lui Paszkany de la club şi din poziţia de finanţator, la începutul acestui an, şi CFR a început să aibă probleme – fotbaliştii, neplătiţi luni la rând, îşi pierd speranţa, iar starea lor de spirit influenţează performanţele echipei.
‘CFR – se vede clar, au vândut cei mai buni jucători, cei care au venit nu s-au ridicat la nivelul celor plecaţi, este o echipă bună, dar spre mediocru acum. Dar derbiurile celor două echipe vor fi jucate la fel – ‘a fi sau a nu fi’. Ceea ce este important însă, este că iubitorii fotbalului vor avea în continuare meciuri cu la fel de multă adrenalină ca şi până acum’, a spus Fărcaş. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.