- În acest an, România bifează o premieră: este pentru prima dată când legumicultorii au cultivat tomatele încă de la sfârșitul lunii octombrie-început de noiembrie, adică cu 30-45 de zile mai devreme decât în mod normal.
Aceasta înseamnă că în jur de 15 martie, dacă nu chiar și mai devreme, vor fi culese primele roșii, iar prețurile la producător vor fi pe măsura cheltuielilor efectuate în extra-sezon: aproximativ 8 euro/kilogram, cel mai mare preț din lume cu care se produc tomatele, după cum recunosc chiar legumicultorii. Un nivel ridicat, dar cam la nivelul de anul trecut și care ar trebui să acopere costurile, în primul rând, cele cu încălzirea.
Fermierii sunt conștienți și ei că acest preț nu va ține mult, ci dar o săptămână – două, după care va începe să scadă, pe măsură ce oferta în piață crește. Speră, însă, să apuce să-și acopere costurile și să aibă parte de o iarnă blândă, pentru că în caz de vreo „nenorocire” vor fi scoși din piață pentru multă vreme: le va trebui cel puțin 10 ani să-și revină.
Costuri ridicate
Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, spune că temperaturile ridicate pentru această perioadă a anului au schimbat calendarul de producție pentru mulți legumicultori. Cum sere în România nu prea mai există, solariile încălzite constituie prima opțiune pentru producători, în ciuda costurile ridicate pe care le presupun. Ori fără căldură, plantele nu se pot dezvolta în această perioadă când afară este frig.
”Daca clima se menține ca acum, primele tomate le mâncăm după 15 martie. Una este să mănânci roșie românească în martie – aprilie și alta în iunie, dar chiar și așa, față de anul trecut, legumicultorii au decalat plantarea roșiilor cu 30-45 de zile. Avem cele mai mari costuri pentru a produce prima tomată românească în solarii tip seră, la rece cum se numesc ele, cu sistem de încălzire. Sunt cele mai ridicate costuri din lume, care se răsfrâng în prețul către consumator. Nu o să vedeți nicio tomată in lume care pleacă, cred eu, de la producător cu 8 euro/ kg, gustul este inconfundabil”, a declarat pentru Termene.to Ion Păunel.
Primii pe piață
Ion Păunel mai spune că este de apreciat efortul financiar și sacrificiile pe care le face un fermier pentru a ieși „primul în piață”. Nu de alta, dar dacă ”Doamne ferește se întâmplă o nenorocire, se schimbă clima, orice, la cât de mare este investiția, acel fermier zece ani nu-și mai revine”.
În acest an, primele care vor fi pe piață și cele mai așteptate, de altfel, vor fi tomatele, iar producătorii speră să obțină cel puțin prețurile din anul trecut.
„Anul trecut, tomatele au apărut la sfârșit de aprilie – început de mai, iar prețul la producător a fost undeva la 33-35 lei/kg, în timp ce în piețe s-a ajuns la 50 la 70 de lei/kg. Cam o săptămână ține, după care scade. Este pentru prima dată, când în România tomatele au fost cultivate de cei cu centrale mai sofisticate încă din noiembrie 2024, ii numărăm pe degete, ce-i drept, în timp ce majoritatea fermierilor au plantat roșiile în decembrie”, precizează Păunel.
Programul Tomata
Producția de roșii s-a micșorat semnificativ, în ultimii ani, în ciuda susținerii producției în spații protejate prin programul Tomata. O mare parte din cerere este acoperită de importuri, din păcate, nu doar în extra-sezon, ci și în cursul anului, ceea ce constituie o concurență puternică pentru producătorii locali.
În ciuda sprijinului consistent acordat legumicultorilor în ultimii ani, producția de roșii s-a micșorat. De exemplu, în 2023, aceasta s-a ridicat undeva la 300 000 de tone față de 750 000 de tone, în 2022, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.
Programul Tomata, proiectul de suflet al fostului ministru al Agriculturii Petre Daea, va continua și în 2025, însă, cu o nouă variantă. Dacă până acum, ajutorul de 3.000 de euro se acorda doar pentru o suprafață de 1.000 mp de cultură de tomate în spații protejate, în cazul fiecărui beneficiar, din 2025 nu mai există această limită, după cum a anunțat ministrul Florin Barbu.
Ajutorul va ajunge și la proprietarii de sere, care au, în general, suprafețe mai mari cultivate cu legume, motiv pentru care nu au putut beneficia de programele de ajutor de până acum.
Importuri, în creștere
Importurle de legume, inclusiv tomate, sunt în creștere de la an la an, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). În primele șapte luni din 2024, de exemplu, ele au atins 64 209 de tone în valoare de 104, 5 milioane de euro, principalii furnizori fiind Turcia – 39 046 de tone în valoare de 54,2 milioane de euro și Spania – 5 721 de tone în valoare de 10,2 milioane de euro.
Față de perioada similară din 2023, creșterea este de circa 5% în volum. În 2023, principalul furnizor a fost Turcia – 43 736 de tone în valoare de 62,1 milioane de tone.
La export, cantitățile livrate, în primele șapte luni, au fost de 72 502 de tone în valoare de 62,2 milioane de euro, raportat la 48.208 tone în sumă de 58,2 milioane euro, în perioada similară din 2023.
Importurile de legume în primele șapte luni din 2024 au atins 569 252 de tone, în valoare de 548 milioane de euro, în creștere cu câteva procente față de perioada similară din 2023.
În 2023, importurile totale de legume au fost de 799 757 de tone, în sumă de 758 milioane de euro, din care tomatele au reprezentat 92 903 de tone în valoare de 155,3 milioane de euro, Turcia fiind cel mai mare furnizor – 66.837 de tone în valoare de 92,2 milioane de euro.
În același timp, exporturile au totalizat 84.386 tone în valoare de 132,6 milioane euro.