Cetatea Sighișoarei, restaurată în urma unui concurs internaţional de proiecte

Cetatea Medievală a Sighişoarei, construită în secolul al XII-lea şi păstrată aproape neschimbată, va fi restaurată în urma unui concurs internaţional de proiecte, decis în premieră de România în baza regulamentului concursurilor de arhitectură al UNESCO şi al Uniunii Internaţionale de Arhitectură (UIA), a anunţat conducerea Institutului Naţional al Patrimoniului la conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale”.

Conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale” a fost organizată, la sfârşitul săptămânii trecute, la Sighişoara, de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de Institutul Naţional al Patrimoniului, în cadrul programului oficial al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, şi a avut ca scop reiterarea angajamentului Uniunii Europene pentru protejarea patrimoniului cultural şi pentru crearea celor mai potrivite instrumente pentru ocrotirea acestei valori.

„Este vorba despre un proiect de restaurare a fortificaţiilor medievale ale Sighişoarei, un proiect care este inclus în Programul Naţional de Restaurare, aprobat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Pentru prima oară în cadrul sistemului public de protecţie a patrimoniului construit din România am ales soluţia concursului pentru identificarea proiectantului pentru restaurare, concurs internaţional de soluţii pe care îl vom realiza în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România, bazându-ne pe regulamentul concursuri de arhitectură al UNESCO şi al Uniunii Internaţionale de Arhitectură. Cumva pentru că aici am vorbit despre calitate în practicile patrimoniului cultural şi aceasta se înscrie în linia căutării de soluţii pentru atingerea unui răspuns de calitate la problemele patrimoniului. Aici, la Sighişoara, după cum se ştie, fortificaţia este într-o situaţie destul de gravă, vom începe intervenţiile de urgenţă pentru a stabiliza zidurile şi pentru a ne asigura că nu se produc astfel de deteriorări grave, dar, în acelaşi timp, începem pregătirile pentru concursul de soluţii”, a declarat directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici.

Şeful INP s-a referit la etapa de fundamentare, studii şi cercetări, care vor furniza toate datele necesare tehnice şi istorice pentru fundamentarea temei de concurs, însă a precizat că până la începerea efectivă a restaurării ar putea dura mai mult de doi ani şi jumătate.

„O procedură de tipul acesta este mai de durată, durează mai mult decât o procedură obişnuită de achiziţii publice de atribuire a unui proiect, pentru că are două etape, etapa de concurs, apoi negocierile cu câştigătorul şi atribuirea contractului de proiectare, ceea ce face ca durata până la începerea lucrărilor de restaurare să fie de minimum de doi ani şi jumătate, am calculat noi în acest caz (…) Între timp, vom adopta toate măsurile necesare pentru protejarea monumentului, să nu se mai producă alte deteriorări – sprijiniri, acoperiri dar şi lucrări pe materialul istoric, pe ziduri, pentru a ne asigura că nu se deteriorează zidăria şi nu se mai produc alte pierderi de material istoric”, a spus şeful INP.

În acest cadru al Cetăţii Medievale din Sighişoara, care necesită o restaurare amplă şi urgentă, numeroşii participanţi la conferinţă din statele membre şi partenere ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor profesionale din domeniul patrimoniului cultural, reprezentanţi ai mediului academic, experţi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai comunităţilor active în domeniu, au creionat o serie de recomandări privind calitatea în practica patrimoniului cultural.

Acestea vor avea rolul de a contribui la dirijarea următoarelor mecanisme de finanţare ale Uniunii Europene, în contextul unei abordări europene comune a patrimoniului cultural, dar şi al particularităţilor locale.

În plus, participanţii au analizat şi documentul de încheiere a Anului European a Patrimoniului Cultural, elaborat de Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri (ICOMOS) şi Comisia Europeană, referitor la principiile europene de calitate pentru intervenţiile finanţate de Uniunea Europeană cu impact potenţial asupra patrimoniului cultural.

Ştefan Bâlici a arătat că România şi-a propus, în cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ca pe tema patrimoniului cultural să continue demersurile care s-au desfăşurat anul trecut sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural, demersuri la care au raliat nu doar organismele europene, cum este Comisia Europeană, dar şi societatea civilă şi organizaţiile profesionale internaţionale.

„Tema pe care am ales-o pentru conferinţa noastră este cea a calităţii în practicile patrimoniului cultural şi mă refer, aşadar, atunci când vorbesc despre Anul European al Patrimoniului Cultural, la documentul care a încheiat demersurile comune ale Comisiei Europene şi ICOMOS, ‘European Quality Principles for EU-funded Interventions with potential impact upon Cultural Heritage’ (Principiile europene de calitate pentru intervenţiile finanţate de UE cu impact potenţial asupra patrimoniului cultural, n.r.). (…) Un document care va fi lansat oficial în luna mai a acestui an şi care însumează concluziile şi mai ales recomandările practice în urma acestui grup de lucru extraordinar care a funcţionat anul trecut”, a declarat Bâlici.

La conferinţa de la Sighişoara, documentul a fost analizat din perspectivă locală şi regională, în sensul abordării practicilor patrimoniului cultural într-un mod unitar, omogen, la nivel european, cu introducerea unor nuanţe care derivă din particularităţile regionale şi locale. Obiectivul principal al documentului, care va fi lansat în luna mai, este de a oferi îndrumări privind principiile de calitate pentru toate părţile interesate implicate direct sau indirect în conservarea şi gestionarea patrimoniului finanţate de UE (instituţii europene, autorităţi de management, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi comunităţile locale, sectorul privat şi experţi).

Documentul analizat la Sighişoara se concentrează asupra aspectelor esenţiale ale calităţii intervenţiilor finanţate de UE care ar putea avea impact asupra patrimoniului cultural (în special al patrimoniului cultural şi al peisajelor culturale), oferind un rezumat al conceptelor-cheie, al carnetelor internaţionale, al convenţiilor europene şi internaţionale şi al standardelor şi schimbărilor în înţelegere şi practica conservării patrimoniului.

Specialiştii în domeniu care au conferenţiat la Sighişoara, cum este şi directorul pentru Guvernanţă Democratică din cadrul Consiliului Europei, Francesc Pla Castelltort, au evidenţiat că nu doar Comisia Europeană şi ICOMOS au avut preocupări în domeniul protejării patrimoniului cultural, ci şi Consiliul Europei.

Francesc Pla Castelltort a arătat că, întrucât în lume au fost foarte multe monumente distruse, Consiliul Europei a elaborat o nouă convenţie, în 2017, pentru protejarea patrimoniului cultural, care insistă pe trei aspecte principale: sustenabilitate, cunoştinţe şi educaţie.

Potrivit reprezentantului Consiliului Europei, în acest document există un număr mare de recomandări şi rezoluţii, care nu sunt neapărat obligatorii, dar care dau formă acţiunilor ţărilor de-a lungul anilor în acest domeniu.

Alături de directorul pentru Guvernanţă Democratică din cadrul Consiliului Europei, Francesc Pla Castelltort, la Sighişoara s-au mai aflat Matteo Rosati, de la Biroul regional UNESCO pentru ştiinţă şi cultură, Ness Roche, de la grupul OMC pentru meşteşuguri, formare, şi schimb de experienţă în profesiile dedicate patrimoniului cultural, Paul McMahon, din partea grupului de lucru ICOMONS, Benjamin Mouton de la Societatea Arhitecţilor Şefi pentru monumente Istorice, Terje Nypan, directorul pentru Patrimoniul Cultural din Norvegia, Şerban Ţigănaş de la Uniunea Internaţională a Arhitecţilor, Barry Gamble, expert pentru patrimoniul mondial, şi alţi numeroşi specialişti şi profesionişti în domeniu.

Una dintre concluziile celor două zile de dezbateri de la Sighişoarei este că angajamentul Uniunii Europene este în continuare la fel de ferm pentru protejarea patrimoniului cultural şi pentru crearea celor mai potrivite instrumente pentru a proteja patrimoniul.

O altă concluzie este că patrimoniul cultural şi practicile acestuia la nivel european nu sunt omogene, întrucât există particularităţi regionale de care trebuie ţinut cont pentru a se înţelege ce există mai valoros în ţările şi regiunile vizate.

Întrucât se consideră că în ultimii cinci ani s-a făcut un efort mare de reaşezare a bazelor teoretice şi a documentelor de politici publice, specialiştii susţin că acum trebuie pus accent pe aplicarea lor în diverse forme de parteneriat şi că deja Comisia Europeană a planificat diverse programe de facilitare a schimbului de experienţă şi a proiectelor comune între ţări. AGERPRES