Una din cele mai importante ședințe ale Consiliului Județean (CJ) Mureș din acest an s-a consumat joia trecută. Motivul – s-a aprobat bugetul pe anul 2014, într-o ședință care a avut pe Ordinea de zi 23 de puncte în regim normal și trei în regim de urgență. Primele discuții au început pe tema proiectului de extindere a rețelei Aquaserv, pe Ordinea de zi fiind prezent un proiect de revizuire a contractului de credit semnat cu BERD pentru cofinanțarea proiectului, unde consilierul Mircea Radu a cerut lămuriri legate de investițiile cuprinse în proiect și cele care vor urma. Deoarece în Sală nu era prezent nimeni din conducerea executivă a companiei, doar un șef de serviciu, acestuia nu i s-a dat drept la cuvânt pentru explicații, iar președintele CJ, Ciprian Dobre, a promis că va cere lămuriri companiei.
Supărări și nemulțumiri
A urmat bugetul, adică cel mai important „hop” de pe Ordinea de zi, unde, evident, mai mulți consilieri au dorit să ia cuvântul.
Liderul opoziției din CJ, Vasile Filimon, a atenționat că a fost prea puțin timp pentru dezbateri în comisii și prea puțini oameni din executiv care au venit să dea clarificări la ședințele de lucru: „…cred că și vicepreședinții ar putea participa uneori la ședințele de comisie, la materialele foarte importante pentru acest județ, cum e bugetul județului pe un an de zile. …rugămintea este ca altă dată, pe fiecare domeniu – arhitect-șef, economic … toți directorii din CJ din executiv să vină să-și prezinte partea de buget. Pentru că nu poți să vorbești cu domnul Bartha despre drumuri”.
Explicațiile
Răspunsul lui Dobre legat de bugetul mai mic față de cel de anul trecut ne-a lămurit doar pe jumătate. Mai exact, președintele CJ spune că, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a obligat consiliile județene să finanțeze o cotă mai însemnată din cheltuielile privind asistența socială: „Scăderea veniturilor este puțin, foarte puțin importantă ca pondere. Veniturile la buget nu au scăzut considerabil. Cred că în procente nu este mai mult de 3%. Importantă a fost o ordonanță de urgență prin care am fost obligați prin lege să suportăm 25% din totalul cheltuielilor cu protecția socială. Până anul trecut era până la 25% și îndeobște se alocau aproximativ 15% din bugetul propriu”.
Reproșuri
Palidă a fost și prezența UDMR în dezbaterea propriu-zisă din plen. Liderul de grup Kelemen Marton s-a rezumat la a reproșa discret executivului timpul mic pus la dispoziție pentru dezbaterile din comisii: „Dacă e posibil ca şi Comisia să aibă mai mult timp pentru a dezbate bugetul. În afara de asta, chiar dacă s-a zis că este un buget de austeritate nu sunt neapărat de acord. Evident că nu sunt bani mulţi şi ar putea fi mult mai mulţi, doar dacă ne gândim la capitolul drumuri, ştim foarte bine care este necesarul şi care sunt posibilităţile pe care le avem”.
Pata de culoare în dezbateri…
… a fost adusă de consilierul PPDD Ioan Tușnea care, după ce a studiat tot bugetul, a avut o singură remarcă punctuală legată de cheltuieli: să se taie investiția în instalația de climatizare a Palatului Administrativ. După ce i s-a adus la cunoștință că pe timpul verii, în unele birouri, temperaturile ajung la 35-38 de grade, problema a rămas oarecum fără subiect. Nimeni nu și-a pus însă nici o clipă problema legată de suma de 2,13 milioane de lei alocată numai spre această investiție.
„Un buget normal”
Despre buget, la final de ședință, președintele Dobre a făcut câteva aprecieri ceva mai închegate structural: „Este un buget care are 38% pentru dezvoltare, iar restul de aproximativ 60% reprezintă reparațiile și funcționarea… Pe de altă parte, avem ca pondere 31,7% care merge către protecția socială și, de asemenea, o mare parte din buget, adică 15,8% merge către instituțiile de cultură. Din punctul meu de vedere, dintr-o perspectivă realistă, este un buget normal. Așa cum ați văzut din aprecierile consilierilor județeni, este o abordare echilibrată. Dintr-un alt punct de vedere, cred că bugetul CJ este axat în mare parte pe proiectele în derulare deja, dar și pentru proiectele noi. Suntem în perioada nouă de alocări pe fonduri europene, 2014-2020, …am alocat peste două miliarde de lei, aproape 3 miliarde, pentru proiecte noi”. Totuși, nici consilierii județeni, nici președintele Dobre nu s-au înghesuit să explice în detaliu cifrele. Iar cifrele spun destul de clar că…
…bugetul este în scădere.
Proiectul de hotărâre aprobat joia trecută arată clar că, deși veniturile oarecum proprii se mențin sau pe alocuri cresc (depinde de capitolul bugetar – de exemplu alocările de la bugetul de stat scad), veniturile din fondurile europene sunt în declin accentuat.
Mai exact, se estimează că dacă în 2013 în buget au intrat peste 197 de milioane de lei pe diferite linii europene de finanțare, anul acesta se așteaptă undeva la 55 de milioane.
Pe de altă parte, dacă anul trecut erau cuprinse în buget venituri de 8,2 milioane de lei din împrumuturi, anul acesta suma a crescut la 31 de milioane de lei. Așadar, avem doi indicatori care ne arată că la capitolul venituri executivul are de lucru pentru a îmbunătăți situația.
Totuși, banii accesați din acest împrumut, merg spre cofinanțarea unor proiecte europene, deci oportunitatea e una legitimă: „Cheltuirea creditului am început-o deja anul trecut. Ratele pentru proiectele europene aflate în derulare le-am început efectiv de anul trecut”. Însă acest împrumut de 40 de milioane de lei contractat anul trecut e doar o mică parte din planurile CJ legate de credite.
Creditul mare…
…de 89 de milioane de lei, pe care Ciprian Dobre spunea încă de anul trecut că dorește să-l acceseze (hotărârea a fost aprobată de plen încă din 2013), s-a împotmolit deocamdată, dar există posibilitatea de a fi accesat și cuprins în buget în a doua parte a anului. „Cel de-al doilea împrumut pentru proiecte și dezvoltare nu am reușit încă să-l luăm. Nicio bancă n-a fost interesată să crediteze CJ. Cred că vom apela la o societate care să ne facă atractivi din punctul de vedere al unei bănci. Se pare că și aici este un job în sine: cum prezinți o cerere de credit pentru o unitate administrativă, respectiv pentru o instituție publică. Nici o bancă nu a depus ofertă pentru proiectele noastre de dezvoltare și am obținut relativ ușor creditul de 40 de milioane pentru cofinanțarea proiectelor suportate din bugetul UE”, a declarat președintele Ciprian Dobre.
Dezvoltare de peste 138 milioane de lei
Singura veste bună este că dacă tot vor fi accesați acești bani, ei vor fi și cheltuiți în județul Mureș.
Vorbim de un buget de dezvoltare de peste 138 milioane de lei, din care cele mai notabile sunt Parcarea de la Spitalul Județean (3 milioane de lei), investiții la aeroport (2,3 milioane de lei, la care se adaugă alte 3 milioane de lei pentru parcarea și noul sistem de acces rutier), reabilitarea drumului Zau de Câmpie – Valea Largă (5,7 milioane lei), reabilitarea drumului Breaza – Glodeni (8,3 milioane lei). La aceste proiecte se mai adaugă cele din fonduri europene, proiecte aflate în derulare și în cursul anului trecut.
Cele mai notabile aici sunt sistemele de gestiune a deșeurilor și cel de alimentare cu apă și canalizare. Sintetizând cele mai importante cheltuieli, Ciprian Dobre spunea la finalul ședinței: „Cred că trebuie să vorbim deschis despre amenajarea parcării de la Aeroportul Transilvania, despre parcarea supraetajată de la Spitalul Clinic Județean de Urgență și despre principalele axe rutiere ale județului Mureș, cum ar fi Tîrgu-Mureș – Band – Sărmașu, Luduș – Sărmașu și Eremitu Sovata, despre o recalibrare și consolidare, o reparație capitală a acestor drumuri care, pe de-o parte deservesc nordul județului Mureș, iar pe de altă parte fac legătura județului Mureș cu singura stațiune de interes național, Sovata”.
În a doua parte a ședinței…
…după aprobarea bugetului, discuțiile au avansat ceva mai alert, chiar dacă s-au aprobat de pildă bugetele la Aeroport și Parcul Industrial sau s-au aprobat anumite costuri de referință în sistemul de protecție socială.
Ședința s-a terminat cu două rapoarte de activitate – unul privind activitatea CJ pe anul trecut, iar al doilea raportul IPJ Mureș pe anul trecut.
Cătălin Hegheș