Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) va demara pe 11 mai, în cadrul tradiţionalului maial secuiesc organizat în localitaea mureşeană Ghindari campania de strângere de semnături necesare iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. Preşedintele CNS, Balázs Izsák a vorbit despre acest lucru la o conferinţă de presă pe care a susţinut-o miercuri, la Sfântu Gheorghe, alături de István Csomortányi, ales în martie în fruntea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).
Balázs Izsák a amintit: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a
anulat pe 7 martie decizia Comisiei Europene (CE) de a refuza
înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale, iar CE are la dispoziţie două luni să rezolve noua
situaţie creată. Izsák a adăugat: se aşteaptă ca iniţiativa să fie
înregistrată la Comisie înainte de 7 mai, ceea ce poate însemna că
poate fi demarată campanie de strângere a celor un milion de
semnături necesare.
Preşedintele CNS a spus: înainte de pronunţarea sentinţei
favorabile la Luxembourg, care a dat undă verde iniţiativei, a
discutat cu preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), János
Mezei şi cu liderul UDMR, Hunor Kelemen, de la acesta din urmă
primind informaţii foarte importante din experienţa câştigată în
urma campaniei de străngere de semnături pentru susţinerea
iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Izsák a
adăugat: CNS va face tot ce îi stă în putere ca anunţul care face
posibilă demararea campeniei să îl găsească pregătit.
Balázs Izsák a spus că, lăsând de o parte iniţiativa
cetăţenească europeană Minority SafePack, iniţiativa privind
regiunile naţionale nu se referă doar la etnicitate, ci şi la
teritoriu. Primele semnături se aşteaptă să le primească din ţările
unde în ultimii cincizeci de ani s-au format mişcări
etnoregionaliste. Acesta a punctat: se gândesc la zona în care
cultura unui popor autohton defineşte regiunea, iar interesele
regiunii şi al poporului coincid. “Ţinutul Secuiesc este o astfel
de zonă”, a spus preşedintele CNS.
István Csomortányi a anunţat că întreaga reţea de membrii şi
simpatizanţi ai PPMT va fi angrenată în campania de strângere de
semnături şi se va folosi de relaţiile sale internaţionale pentru a
contribui la succesul iniţiativei. Acesta a adăugat: partidul
popular este membru al Uniunii Libere Europene (EFA), iar la ultima
şedinţă, la iniţiativa popularilor a fost deja luată hotărârea ca
familia politică să îşi sfătuiască organizaţiile membre să susţină
iniţiativa cetăţenească.
Csomortányi a mai spus că în calitatea sa de vicepreşedinte al
Consiliului Autonomiei Partiumului (PAT) simte că această
iniţiativă poate fi importantă pentru zona Partium, locuită
preponderent de maghiari şi pentru zona Călata. Acesta a adăugat:
această iniţiativă se referă nu doar la principii, ci şi la
atragerea de fonduri de coeziune, deci la bani.
Preşedintele PPMT consideră iniţiativa referitoare la regiunile
naţionale importantă şi pentru că pune, după Minority SafePack, din
nou pe ordinea de zi a Uniunii Europene cauza minorităţilor
naţionale şi permanentizează astfel presiunea pe guvernele care
doresc să muşamalizeze problema minorităţilor.
Iniţiatorii iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale au sugerat ca în politicile de coeziune ale UE acele
regiuni care se deosebesc prin caracter naţional, etnic, cultural,
religios şi specific lingvistic de celelalte din zonă, să
beneficieze de o atenţie deosebită.
În iulie 2013 Comisia Europeană a considerat că reglementarea
sugerată nu intră, în mod evident, în sfera de competenţe a UE,
motiv pentru care nu a înregistrat-o. Decizia de refuz a fost
atacată la Tribunalul Curţii Europene de Justiţie din Luxembourg de
către preşedintele CNS şi însărcinatul pe relaţii externe al CNS:
Balázs Izsák şi Attila Dabis. În proces, România, Slovacia şi
Grecia au intervenit de partea CE, iar Ungaria de partea
iniţiatorilor.
Sentinţa dată în prima instanţă, în mai 2016, a fost favorabilă
CE, dar în urma recursului, pe 7 martie 2019, Curtea de Justiţie a
UE a anulat hotărârea de refuz a CE.
MTI