În urmă cu câteva zile, a avut loc Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice care s-a desfășurat sub sloganul „Cod roșu privind antibioticele”. Specialiștii au atras, din nou, atenția că tot mai multe bacterii ajung progresiv insensibile la toate antibioticele curent disponibile. Se estimează că la nivel global 700.000 de decese sunt asociate rezistenței la antimicrobiene în 2016, cu perspectiva creşterii alarmante către circa 10 milioane în următorii 35 de ani, dacă nu se vor pune în aplicare strategii eficiente de stopare a fenomenului.
România se găsește printre ţările cele mai vulnerabile în privinţa rezistenței la antibiotice. Acest lucru înseamnă nu doar că e greu să ne tratăm acasă de anumite infecții bacteriene, ci și faptul că în spitale viața unor pacienți e pusă în pericol dacă contactează bacterii rezistente, iar organismul este slăbit din cauza unor boli sau a unei operații.
Dar, cu toate aceste date furnizate de organizațiile internaționale, se pare că românii, medici sau pacienți, pur și simplu nu înțeleg riscul folosirii iresponsabile a antibioticelor. De foarte multe ori, medicii de familie, dar și specialiștii, prescriu antibiotice pentru a trata simple răceli, care de obicei se vindecă de la sine în câteva zile… La fel, pacienții recurg la antibiotice, pe care le iau cu sau fără rețetă medicală, ca la un medicament absolut normal în orice situație în care îi doare gâtul, le curge nasul sau au febră. Lucru foarte greșit: majoritatea răcelilor se pot trata cu „ceai și miere de albine”. În plus, antibioticele scad imunitatea organismului, făcându-l vulnerabil la noi infecții, dar mai greu de tratat, deoarece organismul „uită” să mai lupte singur cu boala, iar bacteriile sunt „mai obișnuite” cu „otrava” administrată.
În concluzie, citez din documentul realizat de Centrul de Sănătate Publică Bucureşti, cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, unde se evidențiază foarte bine cât de periculoasă poate fi rezistența bacteriilor la antimicrobiene, luând ca exemplu cazul Colectiv: „Tragedia de la Colectiv a decopertat situaţia critică a infecţiilor nosocomiale în spitalele româneşti, la care rezistența la antimicrobiene participă notabil; pentru pacienţii trimişi pentru tratament în clinici din străinătate s-au luat măsuri speciale de izolare fiind consideraţi adevărate bombe cu germeni multirezistenţi.
Pe termen scurt, numai igiena intra-spitalicească cea mai strictă şi introducerea în toate spitalele a supravegherii epidemiologice şi microbiologice riguroase pot oarecum ajuta. Construcţia de spitale noi sau renovarea până la tencuială a celor vechi pare a fi soluţia eficientă pe termen lung, care depinde însă de un efort financiar căruia trebuie să i se acorde maximă prioritate”.
Titi Dălălău