World Vision: Lansam campania Avem nevoie de tineri agricultori!
România poate hrăni 80 de milioane de oameni, dar importă 2/3 din alimente!
Raportul BNR asupra inflaţiei, publicat în decembrie 2017, arată că deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% în 2017 faţă de 2016.
România este plasată pe poziţia 2 într-un top mondial al migraţiei (după Siria) realizat de ONU.
României i-a fost amputată aproape jumătate din populaţia activă şi aproape 18% din tinerii noştri nu au serviciu şi nu învaţă. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declară că vrea să plece în străinătate, iar unul din cinci deja a plecat.
Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărţea între marile moşii pe de o parte, şi pe de altă parte milioanele de ţărani care trudeau un petic de pământ. În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice şi a evoluţiei evidente din atâtea şi atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiaşi indicatori ai unei agriculturi bipolare: şi acum avem câteva ferme de mii de hectare şi mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.
Realitatea este că 75% din fermele din România au 1-2 hectare şi o producţie medie anuală sub 2000 euro.
Agriculturii româneşti îi lipseşte ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – şi implicit clasa de mijloc care să genereze şi să susţină economia şi dezvoltarea locală, pentru că aceşti oameni preferă să plece din România în speranţa că vor avea un trai mai bun făcând acelaşi lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit – populaţia peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsaţi în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite iar 9 români pleacă din ţară în fiecare oră.
În plus, avem şi o problemă reală, de percepţie. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producţia alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului ţăran – ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu – i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă.
Şi totuşi, avem un extraordinar potenţial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producţie; avem 9% din totalul suprafeţelor UE cultivate cu tomate şi 2% din producţie; doar 1/4 din laptele produs se procesează, faţă de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producţia agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană şi cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendinţele consumatorilor privind alimentaţia sunt mai favorabile ca oricând: apetenţa pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creştere. Cererea de modalităţi inedite şi bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este şi ea în creştere.
Totodată, există o cerere masivă de specialişti pregătiţi pentru care, contrar percepţiei generale, şi salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câştiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câştiga 3.000 euro / lună, iar un şef de fermă 3.500 euro / lună.
Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fâneţe cu flori de câmp) – este o prioritate a PAC care finanţează creşterea calităţii vieţii la sat (investiţii în infrastructură), dar şi investiţii agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite şi o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru finanţarea de afaceri agricole şi rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri şi linii speciale de finanţare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.
Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom şi alte meserii nu doar atractive, dar şi bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecţia plantelor, tehnician agricultură ecologică şi chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activităţile de producţie, prelucrare, comercializare şi distribuţie a produselor agricole şi zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generaţie.
„Pe scurt, aceasta este realitatea – cu bune şi cu rele – de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generaţii de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguţa Victoria Bărbosu – Senior Program Manager in departamentul de Agricultură şi Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.
„Campania intitulată ‘Să fii agricultor e mai tare decât crezi!’ este o campanie de schimbare de mentalităţi privind agricultura, care vorbeşte pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionaţi de agricultură care pot alege educaţia agricolă în cunoştinţă de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieţii lor zilnice. Totodată, campania se adresează şi publicului larg care are nevoie să înţeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă şi lopată, că agricultura NU este sărăcie şi nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume – aşa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audienţă specifice: elevi de şcoală generală, părinţii lor, profesori de şcoală generală şi elevi de liceu agricol. România şi noi toţi AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguţa Bărbosu.
Încă din anul 2014 World Vision a identificat educaţia agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizaţii non-guvernamentale şi în parteneriat cu fundaţia Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaţionale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri şi întreprinzatori din agribusiness prin Programul „Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii”,
Pentru că percepţia nu doar proastă, ci mai ales greşită legată de agricultură nu se regăseşte doar în rândul tinerilor care sunt în pragul de a alege un drum în viaţă. Este o percepţie generală care se regăseşte în rândul profesioniştilor, politicienilor, în media şi în entertainment.
Pentru că mai înainte de programe, liceele trebuie să aibă elevi. Deşi multe sunt deja desfiinţate, cele rămase nu reuşesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
Pentru că economia rurală vie şi prietenoasă cu mediul este cel mai bine susţinută de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate în amonte şi aval la alte afaceri şi pieţe, conduse de tineri cu pregătire în domeniu.
Viziunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, îşi întemeiază familii şi îşi cresc copiii în mediul rural şi despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunităţii lor, şi nu spectatori.
Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii şi adulţi din 200 de comunităţi rurale, în 154 de proiecte care vizează educaţia, dezvoltarea economică, sănătatea, educaţia civică. În ultimii ani însă, s-a evidenţiat nevoia de orientare vocatională şi antreprenorială a adolescenţilor şi tinerilor din mediul rural.
„Suntem World Vision şi spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înţeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândreşti, nu un eşec în viaţă, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că „a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalităţi! Împreună putem ajuta elevii competenţi din clasa a 8-a să aleagă în cunoştinţă de cauză educaţia agricolă şi să devină agricultori! Încurajează şi tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguţa Bărbosu.
Programul „Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii” este implementat de Fundaţia World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare din România (CEED) şi Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.
Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:
Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” – Brăneşti,
Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară – Ţara Bârsei, Prejmer,
Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” – Huşi,
Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu” – Miroslava,
Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor” – Suceava,
Liceul „Demostene Botez” – Truşeşti,
Liceul Tehnologic nr.1 – Salonta,
Colegiul Emil Negruţiu – Turda,
Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” – Ciumbrud, judeţul Alba,
Colegiul Agricol „Traian Savulescu” – Târgu Mureş,
Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” – Sibiu,
Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” – Geoagiu.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.