Colegiul Naţional ‘Unirea’ din Târgu Mureş, cel mai bine clasat liceu mureşean la nivel naţional, ar putea fi divizat într-o şcoală română şi o şcoală maghiară de sine stătătoare, ca urmare a demersurilor Bisericii Romano Catolice, proprietarul clădirii în care funcţionează unitatea de învăţământ, susţinute politic de UDMR.
‘Proprietarul de drept al clădirii, Statusul Romano-Catolic şi-a manifestat intenţia de a crea, de a înfiinţa o unitate de învăţământ distinctă – în aceeaşi clădire, cu acelaşi corp profesoral şi aceleaşi laboratoare, în care să înglobeze atât clasele romano-catolice, prin aducerea cestora de la Liceul ‘Bolyai’, unde deja există, pe fiecare an, câte o clasă romano-catolică, cât şi prin includerea în această unitate a claselor cu predare în limba maghiară care astăzi există în Colegiul ‘Unirea’. Va fi o instituţie de învăţământ de stat’, a declarat vineri Andras Peti, preşedintele UDMR Târgu Mureş.
Potrivit acestuia, clasele cu predare în limba maghiară de la Colegiul Naţional ‘Unirea’, vor fi înglobate în această nouă unitate de învăţământ, ‘aşa cum în alte localităţi din ţara noastră există şi şcoli dedicate, religioase, ale altor religii’.
‘Deci nu este nimic nefiresc, este o siguranţă şi certitudine pentru părinţii ai căror copii frecventează cursurile acestor unităţi de învăţământ religioase – că pe lângă acea educaţie generală, de cunoştinţe generale, mai primesc şi o educaţie religioasă (…) Deci ne-am consultat (Statusul Romano-Catolic s-a consultat cu UDMR, n.r.) şi de aceea am ales varianta optimă, în care nu este nevoie de o acreditare suplimentară sau specială şi a avut în vedere şi interesul tuturor cadrelor didactice, al managementului acestui colegiu şi al elevilor care frecventează – nu-i mutăm, rămân acolo unde s-au prezentat şi s-au înscris pentru învăţământ’, a susţinut Andras Peti.
Surse din cadrul Colegiului Naţional ‘Unirea’ susţin că profesorii de la secţia română au votat împotriva separării şcolii, întrucât liceul deţine clase performante în limba maghiară, şi că situaţia a devenit extrem de tensionată după ce unul dintre profesori a distribuit un document în şcoală prin care arată că populaţia majoritară nu înţelege de ce maghiarii doresc şcoli separate, aşa cum nu înţelege ‘de ce în Palatul Culturii apar numai oameni de seamă de naţionalitate maghiară pe vitraliile dintre etaje’.
Documentul semnat de profesorul Kozma Tamas mai relevă faptul că separarea celor două secţii ar afecta cel mai mult clasele cu predare în limba maghiară, dar că aceasta ar fi necesară întrucât secţia maghiară din Colegiul Naţional ‘Unirea’ ar fi fost ‘pe cale de dispariţie’.
Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a declarat vineri că într-adevăr clădirea în care funcţionează Colegiul Naţional ‘Unirea’ aparţine Bisericii Romano-Catolice după retrocedare şi că pot să apară discuţii între chiriaş şi proprietar, însă în calitatea sa nu va permite ca acestea să aibă o conotaţie naţionalistă sau etnică.
‘O situaţie de fapt, în sensul că s-au luat măsurile normale de a ajunge construcţia, edificiul, la cei care sunt în drept să îl primească sau să îl reprimească, ca proprietari – da, suntem din acest punct de vedere chiriaşi şi totdeauna între chiriaş şi proprietar pot să apară disensiuni. Dar, ca prefect, n-am să fiu niciodată de acord ca discuţiile să se poarte în jurul sau cu conotaţie naţionalistă sau de diferenţă etnică. Şi când vorbesc de conotaţii etnice – de nicio natură. N-avem niciun motiv să nu punem mâna toţi – că suntem unguri, că suntem români, că suntem de altă naţie – să nu ţinem în continuare ‘Unirea’ la parametri. Mai mult de atât, să ne îngrijim cu toţii – şi Prefectură şi Consiliu Judeţean şi Primărie şi în primul rând Primăria – să găsim soluţia legală, ca fondurile care sunt destinate reamenajării, revitalizării întregului complex’, a arătat Corneliu Grosu.
Prefectul judeţului Mureş a accentuat că nu va fi de acord cu ‘nicio scindare, cu niciun gard făcut undeva într-un templu de cultură şi de învăţământ’ şi găseşte această iniţiativă ca fiind distructivă.
‘Prevăd aceste iniţiative distructive, chiar dacă ele sunt pe faţă binevoitoare, dar sunt distructive, şi prevăd pierderea parametrilor de calitate a învăţământului din acest colegiu, aşa cum se întâmplă şi astăzi în oraş – şi nu doresc să mă duc cu exemple pe care le ştim cu toţii’, a susţinut prefectul Corneliu Grosu.
AGERPRES