În colţul nord-estic al Ţinutului Secuiesc, la poalele Muntelui Perkő, pe un deal nu prea înalt se află o fortăreaţă cu plan poligonal, cu o biserică gotică în curte. Naosul bisericii are o lungime de 22 m, o lăţime de 10 m, sanctuarul, având planul poligonal este lung de 12 m şi lat de 8 m.
Inscripţia cu anul 1401, de pe peretele sudic al bisericii, marchează, probabil, data începerii construcţiei gotice, deoarece în acest loc se afla prima biserică a aşezării, datând din epoca romană. Tot din această perioadă s-a păstrat, probabil, capul de bou sculptat în gresie, reprezentându-l pe Sfântul Apostol Luca, fixat pe primul contrafort al zidului nordic, precum şi un cap de om sculptat, simbolul Sfântului Apostol Matei, în pătrimea superioară a celui de-al doilea contrafort. Ambele sculpturi diferă în mod semnificativ de sculpturile remarcabile realizate în stilul gotic târziu din interiorul bisericii. Din cauza stării deteriorate, în secolul al XVIII-lea, lăcaşul construit în stilul goticului târziu, a primit o nouă boltă în stil baroc, dar ferestrele, ancadramentele acestora şi tabernaculul au fost păstrate pe locurile lor originale. Astfel, dinspre sud, sanctuarul este luminat de ferestre ogivale datând din a doua jumătate a secolului XV. Partea dinspre vest a clădirii este închisă de un turn cu trei nivele, care este şi intrarea principală. Piesele vechi ale interiorului sunt triptichoanele bogat ornamentate, cel mai frumos fiind altarul principal cu pictura înfăţişând figura Sfintei Ana. O piesă la fel de frumos decorată este altarul lateral Calvaria.
Fortăreaţa care împrejmuieşte biserica şi care are bastioane pe colţ şi bastion de poartă, este unică în Ţinutul Secuiesc. În cele patru colţuri ale cetăţii se află bastioane cilindrice acoperite cu şindrilă. Pe părţile sudice şi nordice ale zidului de apărare, având planul decagon, se află câte două, iar pe partea estică un perete ieşit în relief şi cu închidere în unghi ascuţit. Zidul de apărare pe latura sudică are înălţimea de 3,5–4 m, iar pe latura nordică de 3 m.
Turnurile de apărare de la colţuri sunt mai puţin înalte decât pereţii, grosimea lor fiind de 80 cm. Turnul de apărare din colţul sud-vestic este o clădire fără etaj, acoperişul din şindrilă are o parte deschisă. Peretele turnului care se înalţă pe faţada vestică a bisericii are grosimea de 2 m, iar cu orificiile de tragere care s-au păstrat, demonstrează că turnul s-a construit având drept scop apărarea curţii interioare.