Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) se pregăteşte să depună a patra oară proiectul de statut privind autonomia Ţinutului Secuiesc în Parlament, după ce Senatul a respins pentru a treia oară marţi proiectul legislativ elaborat de CNS.
Anunţul a fost făcut miercuri de Balázs Izsák, preşedintele CNS
la o conferinţă de presă la Târgu Mureş. În opinia sa, respingerea
din partea Senatului nu poate fi considerată un eşec, deoarece
odată cu refuzul, clasa politică din România şi-a dezvăluit şi
contraargumentele, iar acestea pot sta la baza continuării luptei.
“Aceste contraargumente arată: comunitatea secuiască este
superioară din punct de vedere moral şi intelectual, faţă de clasa
politică din România”, a declarat Balázs Izsák.
Preşedintele CNS spus că ambele camere ale legislativului şi-au
bazat refuzul pe contraargumentele din raportul Consiliului
Legislativ – organ consultativ de tehnică legislativă –
contraargumente considerate neîntemeiate de preşedintele CNS.
Potrivit lui Balázs Izsák, respingerea se bazează pe o interpretare
inadmisibilă şi greşită a constituţiei ţării, întrucât Constituţia
României nu poate fi contrară normelor general acceptate ale
dreptului internaţional şi tratatelor la care România a aderat.
În opinia sa unitatea şi indivizibilitatea teritorială a
statului român nu pot constitui argumente împotriva autonomiei,
deoarece Rezoluţia 1334/2003 a Consiliului Europei (CE) stipulează
în mod clar faptul că autonomia teritorială nu este contrară
unităţii şi indivizibilităţii statului.
Potrivit preşedintelui CNS, autonomia nu este contrară cu
definiţia României drept stat naţional, întrucât asta ar constitui
o interpretare discriminatorie a constituţiei. “Aici există o
interpretare tacită a constituţiei, conform căreia suveranitatea
statului român este exercitată doar de cetăţeni de naţionalitate
română, nu de comunitatea tuturor cetăţenilor români. Nu ni se
spune în mod deschis acest lucru, de aceea noi avem datoria de a
deconspira această interpretare tacită, care se află în
contradicţie cu interzicerea discriminării, din moment ce şi cei
care solicită autonomia Ţinutului Secuiesc sunt cetăţeni români”, a
spus Balázs Izsák.
Acesta a mai vorbit despre faptul că aspiraţiile pentru
autonomie sunt privite, de către clasa politică românească, drept
una bazată pe criterii etnice, deşi în proiectul de lege redactat
de către CNS, termenul “etnic” nu apare deloc.
Criterii etnice şi culturale se regăsesc însă în acea
legislaţie românească în vigoare, care a creat în 1968 sistemul
actual de judeţe al României. Conform acesteia, la formarea
judeţelor au fost luate în calcul, printre altele, şi
caracteristicile etnice şi culturale. În opinia preşedintelui CNS,
cei care se opun caracterului etnic al autonomiei Ţinutului
Secuiesc, se opun unui drept recunoscut de către o lege românească
aflată în vigoare, şi care, de altfel, nici măcar nu este inclus în
proiectul de lege privind autonomia.
Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost
respinsă de către legislativul român nu pentru că acesta ar fi
descoperit vreo greşeală în proiect, ci pentru că se interpretează
Constituţia României în mod greşit şi în contradicţie cu
documentele CE, a spus preşedintele CNS. Prin urmare, în continuare
este nevoie nu de modificarea proiectului de lege, ci de demontarea
contraargumentelor româneşti, a concluzionat preşedintele CNS.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.