Revoluţia din 1989 a găsit România cu o singură autostradă, Bucureşti-Piteşti, plus 17 km între Bucureşti şi Constanţa. Până spre finalul anilor ’90, la nivel guvernamental nu s-a pus niciodată serios problema extinderii reţelei de autostrăzi. Deşi până şi Nicolae Ceauşescu avea planuri în acest sens. Ba mai mult, fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat public, pe vremea când era ministru al Transporturilor în Guvernele Petre Roman şi Theodor Stolojan, că României nici nu-i trebuie autostrăzi.
Au început să-i trebuiască, totuşi, după ce ţara se înscrisese pe drumul aderării la NATO şi se profila începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Construcţia de autostrăzi în România postcomunistă a demarat, practic, abia în anul 2000. Primul deceniu după Revoluţie a fost, astfel, pierdut. De aici încolo a început o sarabandă a promisiunilor guvernamentale, la fiecare ciclu electoral. Argumentul „vom construi X km de autostrăzi dacă ajungem la Putere” a fost utilizat de fiecare partid şi alianţă electorală, cu o largheţe incredibilă. Practic, partidele politice s-au întrecut pe ele însele în a promite lucruri pe care le era clar că nu le pot face. Voturi să iasă, asta e tot ce a contat.
Promisiunile nu costau nici atunci nimic
Guvernul PDSR condus de prim-ministrul Adrian Năstase promitea, în campania electorală din anul 2000, că va construi 600 km de autostradă. La final de mandat, dase în folosinţă numai 115 km (19,16% din cât a promis). A urmat la Putere Guvernul Alianţei DA, PNL-PD, condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Promisese în campania electorală 800 km de autostradă, că doar promisiunile nu costau nici atunci nimic. A realizat efectiv doar 53 km, adică nici 7% din promisiunile electorale.
Românii voiau, însă, cu disperare, autostrăzi. Oamenii circulau, văzuseră cum e în ţările vestice, văzuseră în ce ritm construiau autostrăzi vecinii unguri, aşa că exista o presiune mare pe Guvernele noastre să construiască autostrăzi. Politicienii au înţeles rapid că pot acumula procente electorale promiţându-le, aşa că legislatura 2004-2008 a bătut toate recordurile. De promisiuni, nu şi de realizări. Alianţa PDL-PSD-PC (prim-ministru Emil Boc şi, o scurtă perioadă, Mihai Răzvan Ungureanu) a câştigat alegerile promiţând cifra uluitoare de 1.500 km de autostradă în 4 ani. S-au inaugurat doar 229 km; cam 15% din ce s-a promis.
Nici chiar următorul prim-ministru, Victor Ponta (dat de alianţa PSD-PNL, vestita Uniune Social Liberală) n-a îndrăznit să încerce să prostească populaţia în asemenea hal, în ciuda poreclei care l-a consacrat, Mickey Mouse. A promis „doar” 800 km de autostradă. Evident, nicio şansă să se apropie măcar de această cifră. La demisia sa din fruntea Guvernului, urmare a nenorocirii de la clubul Colectiv şi presiunii străzii, se inauguraseră numai 103 km. Din aceştia, un lot de 22 km dintre Sibiu şi Sebeş a fost inaugurat deşi drumul prezenta mari deficienţe (alunecare de teren urmată de surpare). Lotul respectiv a fost, ulterior, reparat în mandatul scurt al Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Care Guvern promisese şi el 150 km de autostradă în anul 2016, dar a construit doar 46 km. Plus ce-a reparat după Ponta. Procentul cabinetului tehnocrat (45,33%) e, oricum, de departe cel mai bun de până acum.
Doi ani cu zero km de autostradă
De notat că au existat doi ani – 2005 şi 2008 – în care nu s-a dat în folosinţă nici măcar un km de autostradă.
Mai bun şi decât al Guvernelor PSD-ALDE Grindeanu, Tudose şi Dăncilă, perindate la Putere din 2017până în 2019: s-au promis în campanie „minimum 500 km de autostradă”, dar s-au inaugurat doar 117 km. De remarcat doar că scăzuse apetenţa politicianistă înspre promisiuni fantasmagorice, imposibil de pus în practică. Aşa că următorul premier, Ludovic Orban (noiembrie 2019-decembrie 2020) a promis doar „cel puţin 300 km anual”. În anul în care a stat la palatul Victoria s-au inaugurat numai 26 km.
În total, din 2000 până în 2020, Guvernele României promiseseră nu mai puţin de 4.950 km de autostradă. De făcut s-au făcut 737 km. Iar în anii următori s-a mers în acelaşi ritm ruşinos: 29 km în 2021, 53 km în 2022 şi 80 anul trecut. Din această cauză România abia dacă are puţin peste 1.000 km de autostradă, în 2024. Pentru comparaţie, Ungaria are azi peste 1.800, iar Polonia e în top 5 european din acest punct de vedere, cu 5.116 km de autostrăzi şi drumuri expres.
Sorin Simion
Notă: Cifrele din acest articol au fost preluate din presa economică a vremii, din programele de guvernare ale partidelor politice şi din comunicate de presă ale Ministerului Tranporturilor, CNAIR, respectiv CNADNR.