Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății pentru regiunea europeană arată că unul din patru copii cu vârste între 7 și 9 ani suferă de supraponderalitate sau obezitate, iar unul din zece se confruntă deja cu obezitate. Studiul, bazat pe date culese de la aproximativ 470.000 de copii din 37 de țări europene, este primul realizat după pandemia COVID-19 și oferă cea mai completă imagine asupra sănătății copiilor din regiune.
Datele arată diferențe semnificative între băieți și fete, băieții fiind mai predispuși la obezitate (13%) comparativ cu fetele (9%). În țările din sudul Europei, aproape unul din cinci copii se confruntă cu această problemă. Deși tendința generală este de stabilitate, în unele țări se înregistrează creșteri ale prevalenței obezității infantile.
Un aspect îngrijorător revelat de studiu este că aproape două treimi dintre părinții copiilor cu supraponderalitate nu percep corect greutatea copiilor lor, considerându-i normali sau chiar subponderali. Această lipsă de conștientizare se regăsește în toate țările participante la studiu.
Alimentația copiilor europeni lasă de dorit: doar 46% consumă fructe proaspete zilnic și 32% mănâncă legume cel puțin o dată pe zi. Mai grav, mai puțin de 5% respectă recomandarea OMS de cinci porții de fructe și legume pe zi. În schimb, alimentele nesănătoase rămân foarte prezente: 41% dintre copii consumă dulciuri, 29% băuturi carbogazoase îndulcite și 16% gustări sărate mai mult de trei ori pe săptămână.
Studiul relevă și faptul că obiceiurile alimentare sunt strâns legate de nivelul de educație al părinților: familiile cu un nivel educațional mai ridicat au o alimentație mai sănătoasă, în timp ce consumul frecvent de produse zaharate sau sărate este mai comun în familiile cu educație mai scăzută.
În ceea ce privește activitatea fizică, 53% dintre copii merg la școală pe jos, cu bicicleta sau cu role, în timp ce 40% folosesc transportul motorizat. Deși aproape toți părinții raportează că copiii lor se joacă activ cel puțin o oră pe zi, doar 47% dorm cele 10 ore recomandate pe noapte.
Timpul petrecut în fața ecranelor rămâne ridicat: 42% dintre copii petrec cel puțin două ore zilnic în fața unui ecran în timpul săptămânii, iar în weekend procentul crește la 78%. Aceste comportamente sedentare s-au menținut la valori ridicate după pandemie.
OMS recomandă implementarea unor politici precum taxe pe băuturile și alimentele bogate în zahăr, sare și grăsimi trans, restricționarea marketingului alimentelor nesănătoase către copii, etichetare clară a produselor alimentare și îmbunătățirea standardelor nutriționale în școli, precum și promovarea activității fizice și a transportului activ.