Sute de milioane de euro s-au vrut a fi investiți anual pentru combaterea inundațiilor, care an de an fac mii de victime: oameni rămași fără locuințe și suflete îndoliate de pe urma morților. Banii s-au dus pe apa sâmbetei, iar victimele cad din nou pradă la fiecare sezon ploios. Vinovații-martori, deși fac obiectul cercetărilor penale ale DNA, stau bine-mersi și continuă să ocupe funcții de conducere. Este și cazul directorului general şi director tehnic al ABA Mureş Dávid Csaba. Care este povestea dureroasă a uneia dintre cele mai corupte instituţii din România, Administraţia Naţională Apele Române – ANAR, citiți mai jos…
Sute de milioane de euro
România este şi la ora actuală ţara cu cel mai mare risc de inundaţii din UE cu toate că, Mureşul, Someşul şi mai ales Dâmboviţa au „spălat” investiţii de sute de milioane de euro.
Inundaţiile din perioada mai-iunie 2010 au produs pagube, conform evaluărilor guvernamentale, de 867 de milioane de lei (echivalentul a 0,68 din PIB) fără a lua în calcul dramele individuale şi pierderile de vieţi omeneşti, iar necesarul costurilor de reconstrucţie se ridică la 2,41 de miliarde de lei. Principala cauză a fost cheltuirea ineficientă a banilor pe fondul unor scandaluri de corupţie legate de calitatea lucrărilor la diguri care au cedat în faţa viiturilor şi cangrena instituţională de interese între directorii ANAR şi firmele specializate în construcţii hidrotehnice.
Efortul investiţional naţional, în condiţiile crizei, a constat în alocări de fonduri în valoare de peste 900 de milioane de lei doar în anul 2010, fără a lua în considerare fondurile europene nerambursabile, în valoare de peste 250 de milioane de euro.
Rezultatele vizate în perspectiva viitoarelor inundaţii au fost efectiv sabotate de una dintre cele mai corupte instituţii din România, Administraţia Naţională Apele Române – ANAR.
Începând tot cu anul 2010, odată cu preluarea conducerii ANAR de către Dávid Csaba cu susţinerea ministrului Mediului, Borbély László, instituţia a făcut obiectul celor mai mari scandaluri de corupţie din istoria sa. Cazurile multiple semnalate de mass-media privind calitatea deplorabilă a investiţiilor hidrotehnice şi sifonarea banilor publici de caracatiţa intereselor directorilor din instituţie cu oameni de afaceri, au rămas fără efect. Deşi s-a atras atenţia faţă de consecinţele directe asupra vieții populaţiei, din cauza perpetuării, prin rotaţie, a aceloraşi personaje la conducerea centrală şi regională a instituţiei care satisfac interesele transpartinice ale aceloraşi oameni de afaceri, responsabilii naţionali în domeniu nu au întreprins nimic.
Iată cazurile de corupţie
O documentare jurnalistică minimală scoate la suprafaţă un dezastru fără precedent, care atestă fără drept de apel, derapajul instituţional grav al ANAR din timpul mandatului lui Dávid Csaba, care se manifestă şi în prezent. Exemplificăm doar prin câteva cazuri de mare corupţie, reflectate pe larg de mass-media, începând cu anul 2010:
1. 11 noiembrie 2011, Ziua de Cluj semnalează că DNA anchetează licitaţiile derulate la ABA Someş Cluj şi modul de atribuire a lor de către directorul general Flaviu Radu în favoarea Lescaci Com SRL Satu Mare, Laurențiu H SRL Satu-Mare şi Tehnodomus SA Arad.
2. 2010: Presa locală din Iaşi ne informează că DNA derulează cercetări cu privire la atribuirea clientelară de contracte la ABA Iaşi în favoarea Com-Beton SA Iaşi şi Vega 93 SRL Galaţi, iar în anul 2011 ne semnalează muşamalizarea contractelor cu probleme de către directorul tehnic Corneliu Creţu.
3. Vara anului 2011 şi aprilie 2012: etapa a doua a scandalului legat de ridicarea imunităţii parlamentare a fostului ministru Borbély László pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. În acest caz, DNA a început urmărirea penală pentru cumpărare de influenţă împotriva omului de afaceri Ioan Ciocan, SC Lescaci Com SRL pentru obţinerea de contracte cu ANAR, iar în cazul fostului consilier ministerial Szepessy Szabolcs pentru complicitate la trafic de influenţă în favoarea oamenilor de afaceri precizaţi.
4. Martie 2012: directorul general al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Petre Stanciu, a fost demis după ce a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare de Curtea de Apel Bucureşti pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.
5. (Și nu în ultimul rând) Săptămânalul Punctul a semnalat, la începutul verii, că DNA a derulat percheziţii la sediul ABA Mureş în birourile directorului general Teodor Giurgea, directorul tehnic Orbán Lászlo Levente şi la sediul unor firme aflate în relaţii contractuale cu Apele române, favorizate de cei doi factori decizionali. Cazul, în urma anchetării a mai multor persoane, s-a extins şi la deja-celebrul tandem Dávid Csaba-Monica Gheorghe.
S-au mai perindat pe la DNA, pentru a fi audiaţi în diferite cazuri de corupţie: Dávid Csaba, directorul de investiţii în ANAR- Vasile Ofimiaş, directorul în Ministerul Mediului – Lucian Pricină, directorul ABA Bacău – Emil Vamanu, directorul tehnic ABA Olt – Ion Stoenescu şi oamenii de afaceri cu contracte de la ANAR.
Enumerarea se referă doar la cazurile ,,grele”, fără a lua în considerare cercetările penale derulate de alte instituţii abilitate şi rezultatele controalelor Curţii de Conturi a României.
Corupţia e transpartinică!
Există un precedent privind muşamalizarea dosarelor penale, având ca obiect infracţiuni legate de modul de realizare a investiţiilor A.N.A.R. în anul 2005. DNA a declinat, în data de 10 mai 2010, dosarele în cauză către Parchetele de pe lângă Tribunalele Bihor, Cluj, Timiş, Argeş, Iaşi, Buzău, Mureş, Constanţa, Vâlcea, Buzău, către procurori care au cercetat mai multe fapte constatate de Curtea de Conturi a României cu ocazia controalelor efectuate la Direcţiile de apă. Niciun director sau om de afaceri nu a fost responsabilizat legal, mai mult, în anul 2011, principalele firme implicate, Repcon SA Oradea, Socot SA Tîrgu-Mureş, Apasco SA Prahova, Vega 93 SRL Galaţi etc., au obţinut cele mai multe contracte, culmea, ,,datorită” efectelor inundaţiilor de care sunt în mare parte responsabile.
Primele semnale că se va repeta acelaşi scenariu sunt blocarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare a fostului ministru al Mediului, Borbély László şi retragerea/numirea în dubla calitate de director general şi director tehnic al ABA Mureş a lui Dávid Csaba, unul dintre principalii martori în cercetările penale derulate la nivel naţional de către DNA, legate de activitatea ANAR.
Cazul Mureș – Dávid Csaba
Dávid Csaba, revenit într-o funcţie de conducere la Administraţia Bazinală de Apă Mureş, a fost acuzat în repetate rânduri că a uzat de calitatea sa de director pentru a obţine contracte pentru firma sa – Hidroplast SRL – care are obiect de activitate exact în domeniul proiectării de reţele de apă şi canalizare.
E adevărat că ultimele contracte încheiate de respectiva companie nu au fost încheiate direct cu Ministerul Mediului sau altor autorităţi din coordonarea acestuia, dar banii vin tot de acolo. Dar să fim mai expliciţi. În 16 martie anul curent, ,,ministrul Borbély László şi vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Lőrincz Csilla, au semnat împreună cu reprezentanţii a nouă comune din judeţul Mureş, contractele de finanţare pentru construirea şi modernizarea sistemelor de apă potabilă şi de canalizare. Localităţile în care vor fi realizate proiectele sunt Găneşti, Glodeni, Sânpaul, Vărgata, Gheorghe Doja, Suplac, Beica de Jos, Gorneşti şi Fântânele. Valoarea totală a contractelor de finanţare este de 43.943.548,69 lei”, potrivit unui comunicat de presă trimis de către reprezentanţii ministerului.
Dacă mergem pe fir observăm că o parte din documentaţiile proiectelor finanţate – din informaţiile noastre toate – sunt elaborate de Hidroplast, firmă în care fostul director al Autorităţii Naţionale Apele Române deţine 60 % din părţile sociale, restul soţia sa care este şi administratorul firmei. Mai precis, spre exemplu, comuna Vărgata a primit în 2011 autorizaţia de mediu pentru un proiect de realizarea a sistemului centralizat de apă şi canalizare în comună. Dacă aveţi răbdare să citiţi întreg documentul, veţi descoperi că documentaţia ce ţine de administrarea reţelei de apă a fost întocmit de Hidroplast în 2009. Apoi, la Sânpaul, în toamna lui 2011, aceeaşi firmă contracta, pentru suma de 190 de mii de lei, ,,Servicii de proiectare tehnică aferente realizării proiectului ‹‹Dezvoltarea infrastructurii de bază prin realizarea canalizării menajere şi a modernizării unor străzi în comuna Sânpaul, judeţul Mureş››”.
Nu sunt însă singurele contracte
Numele Hidroplast îl regăsim şi în legătură cu contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru investiţia „Canalizare menajeră şi staţie de epurare pentru localităţile comunei Eremitu”, supus aprobării CL din comună în 2007. De asemenea, Hidroplast a întocmit documentaţia şi pentru proiectul integrat depus de comuna Joseni, potrivit căruia firma târgumureşeană s-a ocupat de aspectele tehnice privind reabilitarea drumurilor comunale, extinderea reţelelor de apă şi canalizare Borzonţ, construire centru de reabilitare şi îngrijire socială, dotarea Căminului cultural din comună. Hidroplast era atât proiectantul general, cât şi cel special. Şeful de proiect era însuşi Dávid Csaba, iar pe partea de drumuri ing. Emil Cadariu. În acea perioadă, Dávid Csaba tocmai predase ştafeta de director al Direcţiei Apelor Mureş şi era doar un inginer şef la Sistemul de Gospodărire a Apelor Tîrgu-Mureş.
În februarie 2010, Dávid Csaba a ajuns la şefia ANAR, iar Hidroplast a mai încheiat un contract în comuna Ciumani, aşa cum rezultă din procesul verbal de şedinţă încheiat la data de 11 noiembrie 2010, la şedinţa ordinară a Consiliului Local. Consilierii locali au aprobat atunci, prin hotărârea nr.55/2010, Proiectul privind aprobarea Contractului nr.26/2010, încheiat cu SC HIDROPLAST SRL din Tîrgu-Mureş pentru realizarea Studiului de fezabilitate pentru „Reabilitare captare, staţie de tratare apă şi extindere reţea de apă şi canalizare, comuna Ciumani, judeţul Harghita”.
Toate aceste contracte au fost duse la bun sfârşit de către un singur angajat, pe care îl putem declara extrem de eficient deoarece a reuşit în 2010 un profit de aproape 800 de mii de lei.
Teoretic, toate aceste contracte ar fi trebuit să se regăsească în declaraţia sa de interese, dar dacă o studiaţi aflaţi doar că acesta mai este acţionar la o firmă din Cluj-Napoca, alături de Pop Anna-Maria, DDP Hidro SRL, ce activează potrivit obiectului principal de activitate în domeniul producţiei de energie termică. Firma a avut un profit de peste 220 de mii de lei.
Conflictul acoperit de lege
Într-adevăr nu putem vorbi de un conflict de interese, aşa cum se înţelege din Legea 161 din 2003, deoarece contractele sunt încheiate cu administraţii publice locale, dar moral, Dávid Csaba este într-un mare conflict. Ceea ce ar trebui să dea de gândit parlamentarilor când se vor mai apleca asupra legislaţiei din domeniu, pentru că orice ne-ar explica Dávid Csaba, lucrările pe care le întocmeşte firma sa ajungeau la avizare tot la Apele Mureş sau la Apele Române unde, ia ghiciţi, clienţii săi sigur nu aveau probleme de autorizare şi nici nu se loveau de birocraţia pe care trebuie să o înghită alţi beneficiari care nu înţelegeau cum merg lucrurile.
Crudul adevăr
Marea majoritate a directorilor centrali şi regionali ai ANAR sunt implicaţi direct sau indirect în acte şi fapte de corupţie care fac obiectul cercetărilor penale ale DNA. Aceștia continuă să ocupe funcţii de conducere şi, cu siguranţă, obiectivul lor principal nu este protejarea populaţiei.
Lipsa de implicare fermă şi coabitarea cu aceste personaje nu face decât să confirme legăturile transpartinice din domeniu. Chiar dacă interesele financiare din jurul ANAR depăşesc orice închipuire şi responsabilitatea predecesorilor miniştri ai Mediului s-a risipit în timp, în ceaţa vinei colective, aceasta nu ţine de justificare pentru conştiinţa personală faţă de victimele viitoarelor inundaţii, prin acceptarea actualei stări de fapt, în condiţiile statutului României de ţară cu cel mai mare risc de inundaţii din Europa.
Cristina Vancea