Şedinţa de Consiliu Local de săptămâna trecută a avut de toate, de la flash-mob până la demascări de consilieri locali, de la cadouri între aleşi până la părăsirea sălii de şedinţe în semn de protest. Pentru noi sunt clare câteva lucruri: bugetul local nu a fost anunţat înainte cu 30 de zile, aşa cum zice Legea transparenţei, că până la urmă ne interesează pe toţi cum ne sunt cheltuiţi an de an banii, iar Claudiu Maior nu este tocmai consilier al primarului, pe motiv de incompatibilitate. E legal însă contractul de prestări servicii ca PFA, aşteptăm opiniile juriştilor? Iar în final nu ştim pe cine a supărat Mircea Musgociu, că altfel nu ne explicăm de ce un proiect fără prea mare miză nu trece…
Tăierile de arbori….
…din municipiul Tîrgu-Mureş au reuşit să enerveze deja multă populaţie, astfel că joia trecută, înainte de şedinţa de Consiliu Local, aleşii UDMR şi locuitori din oraş au protestat paşnic faţă de modul cum se desfăşoară această acţiune de toaletare a arborilor. Din stradă, problema a ajuns în şedinţa de CL Tîrgu-Mureş, preşedintele de şedinţă, Peti András, susţinând că nu este respectat regulamentul privind tăierile de arbori, care presupune avizarea în comisia de specialitate, iar apoi supunerea spre aprobare CL Tîrgu-Mureş. A fost motivul pentru care UDMR a decis să boicoteze şedinţa de CL şi să participe doar la dezbaterea bugetului. Prezent după câteva luni la şedinţă, primarul Dorin Florea a replicat: «Dacă le plângeţi de milă acestor copaci, ai căror trunchiuri le-aţi avut jos şi nu vedeţi cât de mult s-a plantat şi se plantează în Tîrgu-Mureş este o chestie de rea-voinţă şi cu asta nu mai discut. Nu o să pun în pericol monumente ale oraşului sau viaţa cetăţenilor pentru că unii se îndrăgostesc de natură după un model aproape patologic. Uitaţi-vă cum nu problemele importante ale oraşului pentru partide devin ţinte, să ne luptăm pentru capitală, pentru mediu universitar, autostrăzi, pentru oraşul de mâine şi ne ocupăm de câini vagabonzi, de cerşetori şi încercăm să aruncăm în derizoriu toaletarea arborilor». Consilierii locali nu s-au obosit să îi răspundă şi, de altfel, primarul a cedat din nou nervos în şedinţă şi a plecat, ratând discursul viceprimarului Ionela Ciotlăuş care îi era dedicat. «Îmi pare rău că a plecat domnul primar pentru că trebuie să fac o apreciere asupra activităţii manageriale pe care dânsul o desfăşoară sau nu în acest oraş. Pentru că vine la şedinţe ocazional, o dată la 2-3 luni şi ne reproşează faptul că blocăm oraşul. Dar el a dat oraşul pe mâna unui consilier ilegal, din toate punctele de vedere», a spus Ciotlăuş.
Consilierul ilegal?
Consilierul ilegal de care vorbea viceprimarul liberal e Claudiu Maior care s-a autointitulat de aproape un an consilier al primarului. Consilierul local Sebastian Pui a prezentat în plenul şedinţei de CL de joia trecută un contract de prestări servicii încheiat între Claudiu Maior ca persoana fizică şi Primăria Tîrgu-Mureş. Astfel că Maior nu prea e consilier al primarului şi s-ar cam încadra la articolul din Codul Penal referitor la uzurparea de calităţi oficiale.
Dacă vă întrebaţi de ce Maior nu a fost angajat, pur şi simplu, drept consilier al primarului – la fel ca Csegzi Sándor şi Ioan Chiorean -, răspunsul e simplu: atât legea privind statutul aleşilor locali, cât şi cea privind transparenţa în administraţie consemnează incompatibilitatea între calitatea de consilier local şi cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al primarului. Pentru cine este pasionat de speţe, poate căuta Decizia nr. 1446/27 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia Comercială şi de contencios Administrativ şi Fiscal.
În schimb, în privinţa contractului de prestări servicii trăim din nou o dilemă juridică, aşa cum ni se întâmplă de obicei când vine vorba de legislaţia noastră proastă şi interpretabilă. Şi ca şi în alte ocazii, pot să argumentez de ce e proastă şi interpretabilă. Astfel, din punctul meu de vedere nu prea există nicio diferenţă între calitatea de angajat al primarului în aparatul său propriu şi cea de prestator de servicii pentru acelaşi primar, mai ales dacă vorbim de Claudiu Maior. Totuşi, legea nu prevede cum soluţionezi o situaţie ca cea de faţă. Adică ne aflăm iarăşi în faţa unui mic şi nevinovat vid legislativ, în condiţiile în care situaţiile privind conflictul de interese, respectiv incompatibilităţile sunt enumerate şi de strictă interpretare. Aşa că, după ce am citit contractul lui Maior prin care acesta presta inclusiv servicii religioase şi culturale Primăriei, ca să le amintim pe cele mai amuzante, pentru care a primit în primă fază vreo 5.000 de lei lunar, iar apoi de la sfârşitul anului trecut doar jumătate, am răsfoit legislaţia, am ajuns la concluzia că nu ştim dacă e sau nu incompatibil. Poate punctul de vedere al secretarului municipiului Maria Ciobanu – un «interpret » aparte al legislaţiei – ne va lămuri care e situaţia lui Maior. Şi cum avem 12 parlamentari poate studiază şi această curiozitate legislativă ce lasă loc, din nou, de interpretări.
Musgociu, pas
Trecând de statutul profesional al lui Maior în Primărie, am remarca modul în care ştie să numere Maria Ciobanu şi cum 11 cu 11 nu e egal 22 în matematica sa, apoi cum alesul local PD-L Ioana Roman a simţit nevoia să îi dea un mesaj viceprimarului Ionela Ciotlăuş înmânându-i un abonament la teatru şi cum primarul Dorin Florea repetă cam aceleaşi 200 de cuvinte de vreo 12 ani.
Iar trecând la lucruri mai serioase, am aminti că, pentru a doua oară în ultimele luni pe ordinea de zi a şedinţei CL a apărut proiectul privind schimbul de terenuri dintre Primărie şi omul de afaceri Mircea Musgociu.
Deşi proiectul a fost susţinut de către Claudiu Maior să fie inclus pe ordinea de zi, consilierii locali au spus pas. Musgociu a simţit nevoia să se adreseze CL, considerând că aleşii au informaţii trunchiate: «În urmă cu doi ani de zile a venit la mine domnul Józsa Tibor, care mi-a spus că ştie că am mai multe terenuri şi să rezolvăm problema cu Calea Sighişoarei. Preţul oferit de Primărie era prea mic faţă de aşteptările oamenilor din zona respectivă, am vorbit cu cei de acolo, toţi am fost de acord să se facă un schimb de terenuri. S-au identificat terenurile, pentru care s-au făcut evaluări, la ora respectivă, eu nu aveam nevoie de niciun teren cu care să fac schimb cu Primăria Tîrgu-Mureş, s-a acceptat în Consiliu Local să se facă schimbul, inclusiv schimbul meu, s-a făcut schimbul şi am ajuns şi eu în Consiliu după ce am cumpărat două centrale termice unde se vor realiza un supermarket şi un bloc de locuinţe pentru medici fiind aproape de spital, investiţii care mai creează nişte locuri de muncă şi mai aduc nişte venituri constructorilor din oraş. Şi am ajuns în şedinţa de Consiliu Local ca să fiu refuzat de două ori, ca să mi se aplice acest schimb de terenuri, pentru care am acceptat preţul de evaluare de 58 de euro per metru pătrat, şi totuşi investiţiile mele sunt în Tîrgu-Mureş, dacă se întâmplă asta şi altor investitori poate vom pleca din oraş pentru că eu investesc aici de când m-am născut, dar sunt situaţii în care nu am explicaţii, cum este şi situaţia de faţă şi sunt convins că aţi făcut-o din cauza informaţiilor pe care le aveţi».
Aşa cum nici Musgociu nu a înţeles de ce proiectul său este amânat a doua oară, blocându-i investiţiile, aşa nici noi nu am înţeles. Poate şi-o fi ales prost momentul sau poate are nişte «prieteni» influenţi. Bine că nu a fost respins că mai apărea pe ordinea de zi peste vreo trei luni.
Bugetul, pe lângă lege
Cel mai mare scandal l-a iscat punctul privind adoptarea bugetului municipiului pe 2013. Aici consemnăm opinia viceprimarului Ciotlăuş: «Vrem suspendarea lucrărilor şedinţei, am constatat acest act de ilegalitate (n.a. referitor la contractul lui Maior ca PFA cu Primăria Tîrgu-Mureş), în continuarea ilegalităţilor pe care dvs. le-aţi semnalat în ceea ce priveşte spaţiile verzi, aveţi dreptate şi vă susţinem pentru că credem că este un masacru verde în întreg oraşul Tîrgu-Mureş, de asemenea sunt o serie de alte ilegalităţi în ceea ce priveşte construcţia bugetului, considerăm că mai este timp până în 15 aprilie să facem o şedinţă în care bugetul să ne fie prezentat într-o formă legală. Astăzi nu ne este prezentat în forma în care Ministerul Finanţelor ne-a transmis-o într-o scrisoare cadru». De asemenea, aceasta a mai subliniat că în proiectul de buget apar 50 miliarde restanţe în 2013, nebugetate şi neaprobate de Consiliul Local în 2012, precum şi cheltuieli cu reparaţia a unor obiective abia recepţionate. «După ce se cheltuiesc 100 de miliarde de lei pentru reabilitarea Pieţei Teatrului în câţiva ani de zile, în acest an ni se mai propune încă o cheltuială de 20 de milioane de lei pentru Piaţa Teatrului, pentru reparaţii. Reparăm ceva ce abia am dat în funcţiune. Reparăm de zor la Cinematograf. Care nu este generator de venituri. Sunt bani aruncaţi pe geam. Nu sunt precizate sursele de finanţare, aşa cum ne-a trimis Guvernul modelul de buget.
Nu există niciun proiect de dezvoltare care să genereze venituri, vorbim de cheltuieli de 40 de milioane de lei cu reparaţii. Avem în schimb oraş digital care o să apară şi în 2014 şi tot aşa şi nu o să se facă nimic», a mai criticat Ciotlăuş.
De altfel, consilierii locali ai USL au plecat din sală la votarea bugetului, care a trecut cu 15 voturi pentru.
Probleme de proiect
Cum suntem perseverenţi dorim să le reamintim consilierilor locali conţinutul legii 52 din 2003 privind transparenţa decizională. Astfel, la articolul şase se prevede că: ,,În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz, cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice”. Nu mai insistăm asupra poveştii cu dezbaterea publică etc.. De ce am revenit asupra acestei legi? Pentru că, deşi bugetul de stat a fost publicat în Monitorul Oficial în 22 februarie 2013, proiectul de buget al municipiului era structurat în mare, abia în 27 martie pleacă de la Direcţia Economică proiectul de buget însoţit de expunerea de motive. Bineînţeles, publicarea pe site-ul Primăriei s-a făcut după această dată, iar în 11 aprilie, fără nicio jenă, a intrat în dezbaterea CL. Suntem curioşi ce va face prefectul în ceea ce priveşte această hotărâre şi în al doilea rând poate că ar fi timpul ca locuitorii Tîrgu-Mureşului să dea o lecţie aleşilor locali uzând de prevederile articolului 13 din Legea 52 din 2003 potrivit căruia «Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere în condiţiile Legii contenciosului administrativ… Plângerea şi recursul se judecă în procedura de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru». Ca o paranteză, la Tăureni se poate organiza dezbatere publică pe buget, dar la Tîrgu-Mureş – ba.
Despre cum arată bugetul, vom reveni în ediţiile viitoare după ce hotărârea primeşte viza de legalitate de la Instituţia Prefectului. Dacă o primeşte. Pentru că în momentul de faţă ni se pare o discuţie prematură.
Ligia Voro