Capitalul privat românesc este minoritar în cele mai mari judeţe din punctul de vedere al cifrei de afaceri din România: Timiş, Argeş, Braşov, Prahova, cu excepţia Clujului, unde ponderea capitalului privat românesc a coborât la 50%, faţă de 52% în anul anterior.
În Bucureşti, care are o pondere în totalul cifrei de afaceri a companiilor din România de o treime, capitalul privat românesc deţine 32%, cea mai mică pondere la nivelul ţării. Este o situaţie explicabilă având în vedere că Bucureştiul este sediul celor mai multe companii multinaţionale de pe piaţă. În Ilfov, care derulează afaceri de 94 milioane de euro, adică 7% din totalul cifrei de afaceri din România, capitalul privat românesc are o pondere de 40%. De asemenea, în Ilfov au sediul multe companii străine extinse în toată România.
Cea mai slabă poziţie a capitalului privat românesc, în afara Bucureştiului, este în judeţul Argeş şi în judeţul Alba. În judeţul Argeş este vorba de poziţia Automobile Dacia, care deţine aproape jumătate din cifra de afaceri totală a judeţului, de 59 miliarde de lei. În judeţul Alba însă ponderea capitalului privat românesc era de 51% în 2016, iar scăderea la 38% se datorează creşterii accentuate a afacerilor companiei de cutii de viteze Mercedes, Star Assembly, din Sebeş, ale cărei afaceri au crescut de la 1,5 miliarde de lei în 2016 la 7,5 miliarde de lei în 2017. Ca urmare, cifra de afaceri totală a judeţului Alba a crescut cu 37%, de la 16,5 miliarde de lei la 23 de miliarde de lei. Poziţia judeţului Alba în clasamentul judeţelor din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale a crescut cu un loc, trecând în faţa judeţului Bacău. Cu toată creşterea cifrei de afaceri a judeţului Alba de 37%, acest judeţ nu a reuşit să treacă în faţa judeţelor Galaţi, Iaşi sau Dolj, care au înregistrat la rândul lor o creştere a cifrei de afaceri de peste 10%.
Judeţul Alba a avut totuşi cea mai bună creştere a cifrei de afaceri dintre toate judeţele, de 37%, fiind urmat la creştere de judeţul Dâmboviţa cu 21% şi judeţul Cluj cu 17%. Cele mai proaste creşteri le-au avut Bistriţa-Năsăud (care a scăzut cu 8%, până la 10 miliarde de lei), judeţul Arad, unde companiile şi-au majorat în total cifra de afaceri cu doar 4% în 2017, până la 31 miliarde de lei, şi judeţul Mureş, care a raportat o creştere de 5%, până la 29 de miliarde de lei.
Disparităţile din economia românească sunt evidenţiate de diferenţele de 1 la 10 între puterea economică a unor judeţe precum Caraş-Severin, Vaslui sau Teleormani, care au afaceri de 6 miliarde de lei pe an, şi Timiş, Argeş sau Cluj cu afaceri de circa 60 de miliarde de lei pe an.
Situaţia va deveni şi mai tensionată în viitor, de vreme ce viteza de creştere a acestor judeţe a fost în 2017 de 13-17%. Practic, un judeţ precum Timiş sau Cluj îşi adaugă la cifra de afaceri într-un an cât business are în total un judeţ precum Vaslui, Giurgiu sau Covasna. Dezechilibrul geografic din economia românească va deveni în acest context tot mai mare, iar o strategie de dezvoltare inclusivă pentru economia românească în următorii ani va trebui să ia în considerare o direcţionare a investiţiilor către judeţele din ultima treime a clasamentului, cele unde cifra de afaceri totală este sub 10 miliarde de lei: Călăraşi, Brăila, Vrancea, Ialomiţa, Gorj, Tulcea, Sălaj, Botoşani, Caraş-Severin, Vaslui, Giurgiu, Covasna, Teleorman şi Mehedinţi.
Sursa: ZF