Constructorii de autostrăzi din România facmulte milioane de euro chiar și atunci când nu construiesc nimic sau construiesc mult mai puțin decât s-au angajat prin contract. Cele mai profitabile ”afaceri” de acest gen s-au făcut pe autostrada A3 Transilvania. Dar nu numai.
Schema e relativ simplă: profitând de feluritele lacune din documentațiile pentru lucrările la autostrăzi sau de corupția instituțională de la noi, unii constructori au refuzat să execute anumite lucrări, total sau parțial, și au cerut apoi, în Justiție sau prin negocieri directe cu statul român (în speță, Compania de Autostrăzi CNAIR și/sau Ministerul Transporturilor), compensații, despăgubiri, daune etc. De multe ori, au și primit sume frumușele în acest mod. S-a ajuns chiar, la unmoment dat, însituația în care era mai profitabil să reziliezi un contract cu statul român decât să execuți lotul de autostradă contractat. De departe, cea mai bănoasă autostradă pentru constructor, din acest punct de vedere, a fost autostrada A3 Transilvania, la începuturile ei.
Afacerea Bechtel, țeapa secolului XX pentru statul român
Compania americană Bechtel a primit în 2003, de la Guvernul României condus de Adrian Năstase, contractul de execuție al celui mai mare proiect de infrastructură rutieră din istoria țării: autostrada Transilvania, Brașov-Borș, în lungime de 415 km. Fără nicio licitație, prin încredințare directă. Suma convenită, imensă: 2,2 miliarde de euro. Adică peste 5,3 milioane de euro pe kilometrul de autostradă. Pe timpul Guvernului Tăriceanu, contractul a fost suplimentat cu alte 350 de milioanede euro. Crescuseră prețurile,nu?
În 2007 firma de consultanță EGIS Scetaroute, care lucra pentru CNADNR, a constatat că prețul de construcție al autostrăzii crescuse cu nu mai puțin de 2 miliarde de euro. Practic, aproape că se dublase. Mai mult, același consultant, citat de Deutsche Welle, a conchis că ”Bechtel făcuse lucrari de slabă calitate și că pe mai bine de 30 de kilometri drumul era deja afectat de alunecări de teren”.
Până în 2013, când contractul cu americanii de la Bechtel a fost reziliat, aceștia încasaseră peste 1,5 miliarde de euro. De făcut, făcuseră doar tronsonul Câmpia Turzii-Gilău (52 km), plus alți 64 km în diverse stadii de execuție. Bechtel a luat 68% din bani, dar a făcut doar vreo 20% din lucrări.
În medie, americanii au fost plătiți de statul român cu circa 20 de milioane de euro pe kilometru. Pentru comparație, pentru lotul Gilău-Nădășelu (9 km), firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu au încasat 6,3 milioane de euro, adică 700.000 de euro pe kilometru. De aproape 30 de ori mai puțin decât Bechtel. Ba mai mult, constructorul american a și fost ”premiat” suplimentar la rezilierea contractului. Potrivit agențiilor de presă, statul a mai achitat acestuia 37,2 milioane de euro ”despăgubiri”, plus datorii de alte 50 de milioane de euro. Speedy bonus, cum ar spune corporatiștii de azi.
Autostrada A3 de după apocalipsa Bechtel
După plecarea firmei americane de pe autostrada A3, aceasta a fost relicitată, pe mai multe loturi. A fost nevoie de 11 ani pentru ca toate loturile lăsate baltă de Bechtel să aibă licitațiile finalizate și constructor desemnat. Cu observația că nu mai vorbim despre 415 km de autostradă, ci de mult mai puțini. Cu timpul, s-a renunțat de tot la secțiunea Brașov-Târgu-Mureș. Altfel, în Master Planul General de Transport al României, elaborat pe vremea când prim-ministru era Victor Ponta, autostrada Brașov-Târgu-Mureș a dispărut de pe harta viitoarelor autostrăzi ale țării. Oricum, de acel Master Plan s-a ales master praful.
Cazul autostrăzii Transilvania e cel în care statul român a fost păgubit cel mai mult, însă, Bechtel totuși a construit ceva, chiar dacă nu pe măsură sumelor imense încasate. În alte situații, însă, unii constructori de autostrăzi au încasat milioane de euro fără să facă nimic. Câteva situații de acest gen, în episodul următor.
sursa foto: printscreen Master Planul General de Transport al României, 2015
Sorin Simion